Pentru că astăzi a fost despre emoții nerostite, dar simțite într-un fel extrem de puternic am încercat să mă ascund printre margarete și să îl invit și pe el să o facă. Dacă nu printre margarete, atunci pe lângă niște pisici care au tot tors pe lângă el și care l-au îmbiat la dezmierdări cum numai ele știu să facă.
Da, nu e un final de drum, dar este un punct la cel parcurs până acum. Cel în care, timp de opt ani de zile, școala a însemnat elementul primordial în viața lui și, prin extensie, în viața mea.
Opt ani în care am priceput, mult mai în amănunt, că cei doi copii ai mei sunt diferiți chiar dacă de multe ori îi vedeam cu multe asemănări. Nu afirm că ele nu există, la asemănări mă refer, dar diferențele dintre ei sunt mari.
Ca părinte, în tot angrenajul acesta educațional în care ești prins, încerci să înțelegi.
Mai întâi, să înțelegi ce anume se cere de la copil și apoi de la tine.
Apoi, să înțelegi cum anume funcționează dascălul din fața ta pentru a putea colabora cu el. În ciclul primar e mai ușor, pentru că dascălii sunt mai puțin, unul fiind pricipal – învățătoarea. La gimnaziu lucrurile se schimbă radical, intrând în malaxorul personalităților multiple.
Să înțelegi cum te poți adapta sistemului și regulilor lui care de multe ori sunt bizare și nu au nimic în comun cu tine, mai întâi copil și apoi părinte. Știu, poate suna aiurea că tot asociez copilul cu părintele, dar nu cred că se pot separa aceste trei elemente de care tot pomenesc: dascăl*copil*părinte. E un trio care trebuie să funcționeze pentru a se vedea mugurii cunoașterii adevărate, nu false/pârâte.
Mai trebuie să înțelegi cum anume să acționezi pentru a rezista avalanșei de întâmplări și acțiuni, unele dintre ele nepredictibile și atunci trebuie să te repliezi pentru a face față situației.
Nu vreau să comentez mai în amănunt cum și ce a fost, pe parcursul acestor ani am mai descris unele și altele de care ne-am lovit însă o concluzie finală va veni mai târziu. Să vină întâi punctul final, adică să se termine Evaluarea și apoi se vor așeza toate.
Am ascultat, ca de câteva duminici bune în urmă, dialogul domnului profesor Pânișoară cu invitatul lui:
Evaluarea Națională, Bacalaureatul, examene de final de an… toate după o perioadă de învățare online. Funcțiile evaluării – care dintre ele devine prioritară în aceste zile? Cât de potrivită este după învățarea online și evaluarea online? Căutăm (împreună) răspunsuri la aceste întrebări și la multe altele în întâlnirea noastră de duminică cu prof. univ. dr. Dragoș Iliescu. Vă așteptăm!
Multe dintre rostirile lor nu-mi sunt străine pentru că pot face o comparație între sistemul de la noi și cel de afară, având fiul cel mare care a parcurs un drum academic în societăți (britanică și americană) care au educația situată pe un palier mult superior celui de la noi.
Da, este un stres imens. Al copiilor și al părinților asta și din cauza acestei molime care s-a abăut asupra planetei și care a oprit accesul copiilor la școala tradițională, ea mutându-se în online. Și acest mod de educație ne-a prins cu pantalonii în vine, așa cum ne prinde pe noi mai totul de la schimbarea anotimpurilor la nu mai știu eu ce altceva.
Așadar, am intrat în linie dreaptă. Mai sunt două hopuri: mâine la limba română și miercuri la matematică.
Mult succes copiilor! Să aibă încredere în ei pentru că va fi bine!
Fălticeni, 14 iunie 2020,
Pandemie: infectați 21999/ decedați 1410/ vindecați 15719
Un gând despre “Panorama zilei”
M-am tot gantit la voi….bafta multa sa aveti! Timem pumnii si va dorim sa ajungeti intr-un liceu care sa va mearga la suflet! Care sa se potriveasca copilului si in care sa isi gaseasca locul. Hai…ca acus vine si bacul!