Drumul unui râu de la izvor la mare

Am avut posibilitatea de a da curs unei provocări destul de mari, aceea de a confecționa o machetă care să reprezinte drumul unui râu de la izvor la mare. Am primit din partea doamnei profesoare de geografie, cea care dorea această machetă, mai multe modele și am căutat să redau cât mai fidel acest lucru și cât mai pe înțelesul copiilor. Nu mai pomenesc cât am căutat și câtă documentare a fost făcută pentru a înțelege ce anume trebuie să scot dintre paginile cărților.

Spuneam, nu o dată, că procesul de învățare este perpetuu, că dacă dorești nu te oprești din asta niciodată, chiar dacă peste unele informații ai mai trecut în perioada școlară, dar nu ai înțeles/zăbovit/insistat atât cât ar fi trebuit. Și este de înțeles pentru că nu ai cum ști despre tot și toate, domeniile fiind variate, informațiile practic infinite.
În căutările mele, iată ce am găsit.

Glosar de termeni ce au legătură cu noțiunea de râu
izvor: locul de ieșire a apei dintr-o pânză freatică și începutul unui râu; se mai numește și obârșie.
amonte: în susul văii, al apei, spre izvoare, mai aproape de sursă față de un punct de referință.
aval: în josul văii, al apei, spre vărsare, mai departe de sursă față de un punct de referință.
albie: porțiunea unei văi acoperite permanent sau temporar cu apă.
albie minoră: suprafața de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor. În profil transversal se pot deosebi malurile ce o despart de albia majoră și talvegul (canalul de etiaj). Albia minoră mai poartă și denumirile de matcă, pat, făgaș, vad;
albie majoră: porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieșirea lor din albia minoră;
mal concav: suprafața morfologică expusă spre râu care descrie o concavitate. Procesul dominant este cel de eroziune fluvială.
mal convex: este alcătuit din formațiuni morfologice elementare de acumulare a depozitelor și reprezintă principalele elemente de construcție și dezvoltare a șesurilor de acumulare, a câmpiilor de inundare din care apoi se detașează terasele. De aceea se mai numește și mal de acumulare sau mal de acreție laterală.
avulsie: abandonarea relativ bruscă a unei zone active de către râu în favoarea unui nou curs. Cele mai ample fenomene de acest fel au loc pe marile câmpii litorale.
zonă inundabilă: suprafața de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de ape mari, în care se formează lunca inundabilă.
nivel mediu al apei: poziția curbei suprafeței libere a apei, raportată la un plan de referință, corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);
debit mediu anual: cantitatea de apă ce se scurge, în medie, printr-o secțiune data a unui râu, la nivelul unui an, sau în medie pe o perioadă multianuală.
debit salubru: debitul minim necesar într-o secțiune pe un curs de apă pentru asigurarea condițiilor de viață ale ecosistemelor acvatice existente.
debit de servitute: debitul minim necesar lăsat permanent într-o secțiune pe un curs de apă, aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru și debitul minim necesar utilizatorilor de apă din aval.
debit de exploatare: debitul disponibil pentru prelevare și dare în consum, peste valoarea debitului de servitute ce trebuie asigurat în albia râului.
debit utilizabil: partea din debitul total disponibilă pentru producerea energiei electrice, după scăderea pierderilor inevitabile și volumelor de servitute prevăzute în avizul de gospodărirea apelor.
viitură: creșterea puternică și intempestivă a debitului lichid și solid al unei ape curgătoare, în perioada topirii zăpezilor sau după ploi torențiale.
eroziunea albiei: distrugerea progresivă a materialului din albia și din malurile unui râu; acest proces este prezent la toate albiile râurilor, fiind mai intens în cursul superior, mai atenuat în cel mijlociu și tot mai slab în cursul inferior. Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci.
lac de atenuare: lac de acumulare construit pe cursul unui râu în scopul atenuării undelor de viitură și pentru a evita sau a reduce pagubele produse de acestea.
talveg hidrografic: linia care unește punctele cu altitudinea cea mai coborâtă din lungul albiei minore a unui râu. Aceasta corespunde, de regulă, cu linia vitezelor celor mai mari din secțiunea râului, iar la suprafața apei, cu creasta râului.
bief: porțiunea de canal sau de râu între două ecluze sau două baraje.
afluent este numele dat unei ape curgătoare secundare (pârâu, râu), considerată în raport cu apa curgătoare mai mare în care se varsă (râu, fluviu) la punctul lor de confluență.
emisar: apa care colectează apele uzate provenite de la întreprinderi, așezări umane etc., vărsându-se apoi într-o apă mai mare, dar desemnează și un curs de apă permanent, care drenează surplusul de apă dintr-un bazin lacustru.
terasă: platforma aluvionară netedă și ușor înclinată, localizată pe laturile unei văi a râului. Are aspect de treaptă, foarte alungită, desfășurată fragmentar în lungul unei văi, și a funcționat la origine ca una din albiile majore ale râului.

(sursa: wikipedia)

Procesul de confecționare a machetei a cuprins mai multe etape, unele dintre ele foarte elaborate, care au necesitat timp îndelungat pentru finisare și mai multe etape în care materialele folosite au fost variate.

Am făcut un postament în pantă de care am atașat munții pe care i-am confecționat prin tehnica de papier-mache. Aici este nevoie de servețele, aracet, ace cu gămălie și infinită răbdare. Odată ce munții s-au ridicat a fost nevoie de 48 de ore pentru a putea trece mai departe, pentru că atât le-a trebuit pentru a se usca.

Apoi am pictat și evidențiat toate formele de pe machetă.

După ce acestea au fost terminate, am atașat stegulețe pe care am etichetat denumirile pe care le-am dorit a evidenția.

Deasupra munților am confecționat un nor din care să curgă atât picături de ploaie cât și fulgi de zăpadă, cele care contribuie la debitul acestor izvoare de-a lungul drumului lor.

În procesul de cătare am găsit și un joc foarte frumos, pe care, din păcate, acum nu-l pot pune în practică însă asta nu înseamnă că nu voi putea duce la bun sfârșit acest demers niciodată. Sper să fiu sănătoasă, eu și toată lumea pentru a da frâu liber imaginației și doritorii pentru a privi și replica, dacă vor.

Număr optim de participanţi
16-20.

Durata
50 minute

Materiale necesare
– 15 foi A3 cu descrierea staţiilor,
– 36 cărţi (format A6),
– 88 jetoane albe,
– 100 jetoane verzi,
– 50 jetoane negre

Grup ţintă
elevi clasele VII-XII

Spaţiu
clasă, teren de sport etc.

Instrucțiuni
Se formează patru grupe de patru-cinci elevi care vor “străbate“ un “drum” asemănător cu cel al unui râu, de la izvor la locul de vărsare. Se realizează 15 “staţii” (pe foi de hârtie A3, pliate în două, pe lăţime). Pe o parte a foii se notează cifrele, de la 1 la 15, iar în interior, textul corespunzător fiecărei “staţii”:
1. calota polară şi gheţarii – reprezintă o mare parte din rezerva de apă dulce a Pământului, dar nu este uşor accesibilă – primăvara gheţarii alimentează râurile, deci iei o picătură de apă curată.
2. umiditatea solului – reprezintă o mare parte din rezerva de apă a Pământului. Asigură reglarea temperaturii globale şi este importantă pentru nutriţia plantelor – râul contribuie la realizarea umidităţii solului, deci laşi o picătură de apă curată.
3. umiditatea aerului – asigură reglarea climatului, favorizează formarea norilor şi a ploii – o parte din apa râului se evaporă şi intră în atmosferă, deci laşi o picătură de apă curată.
4. organismele vegetale – toate organismele vegetale păstrează o mare cantitate de apă – râul asigură apa pentru plante, deci laşi o picătură de apă curată.
5. organismele animale – toate organismele animale păstrează o mare cantitate de apă (la om, cca 65% din masa corpului este reprezentată de apă) – râul asigură apa pentru animale, deci laşi o picătură de apă curată.
6. apa subterană – apa care se scurge prin crăpăturile pământului şi care nu este uşor accesibilă – o parte din apa râului se infiltrează în subterane, deci laşi o picătură de apă curată.
7. lacuri – reprezintă cea mai mare cantitate de apă dulce şi uşor accesibilă – deci iei două picături de apă curată.
8. izvoare – apă care provine din rezerva subterană – asigură aportul iniţial de apă pentru râu, deci iei două picături de apă curată.
9. pârâu – reprezintă o mică parte din rezerva de apă dulce – asigură aport de apă pentru râu, deci iei două picături de apă curată.
10. torente – reprezintă o mică parte din rezerva de apă dulce – asigură aport de apă pentru râu, deci iei o picătură de apă curată.
11. industria chimică – este activitatea care produce cea mai importantă contaminare a apelor cu metale grele, pesticide, îngrăşăminte chimice, deci laşi patru picături de apă curată şi iei două picături de apă contaminată cu deşeuri organice şi două picături de apă contaminată cu substanţe chimice anorganice.
12. oraşe – activitatea umană generează o mare cantitate de ape uzate care aduc în apele curgătoare substanţe organice, bacterii, detergenţi etc, deci laşi trei picături de apă curată şi iei două picături de apă contaminată cu deşeuri organice şi o picătură de apă contaminată cu substanţe chimice anorganice.
13. ferme – dejecţiile de la animale ajung deseori direct în râuri, producând o puternică poluare organică, deci laşi două picături de apă curată şi iei două picături de apă contaminată cu deşeuri organice.
14. industria alimentară – produce mari cantităţi de substanţă organică, deci laşi patru picături de apă curată şi iei trei picături de apă contaminată cu deşeuri organice şi trei picături de apă contaminată cu substanţe chimice anorganice.
15. irigaţii – folosesc multă apă, în plus încărcată cu pesticide, îngrăşăminte naturale sau chimice, care vor contamina zonele de deversare, deci laşi trei picături de apă curată şi iei două picături de apă contaminată cu deşeuri organice şi o picătură de apă contaminată cu substanţe chimice anorganice.

“Staţiile” se plasează într-o sală sau pe un teren de sport, la distanţe suficiente de mari una de cealaltă. La aceste foi se ataşează plicuri cu jetoane albe (simbolizează apa curată), verzi (simbolizează apa încărcată cu substanţe organice), şi negre (simbolizează apa încărcată cu substante anorganice), după cum urmează:
· la staţiile: calotă polară/gheţari, apa subterană, umiditatea solului, umiditatea aerului, organisme animale, organisme vegetale – câte 8 jetoane albe;
· la staţiile: lac, pârâu, torent, izvor – câte 10 jetoane albe;
· la staţiile: oraşe, ferme – câte 20 jetoane verzi şi 10 jetoane negre;
· la staţia: industrie alimentară – 30 jetoane verzi şi 20 jetoane negre;
· la staţia: industrie chimică – 20 jetoane verzi şi 20 jetoane negre;
· la staţia: irigaţii – 20 jetoane verzi şi 10 jetoane negre.

Se realizează şi 36 de cărţi (format A6), dintre care 30 reprezentate de numele staţiilor (de la 1 la 15, fiecare copiată de două ori) şi câte trei pentru decontaminarea organică şi trei pentru decontaminare anorganică, care se folosesc după cum urmează:
· decontaminare organică: dacă ai două picături de apă contaminată cu substanţe organice, poţi să schimbi una dintre ele mergând la ultima staţie unde ai fost, laşi picătura contaminată şi iei o picătură de apă curată;
· decontaminare anorganică: dacă ai trei picături de apă contaminată cu substanţe anorganice, poţi să schimbi una dintre ele mergând la ultima staţie unde ai fost, laşi picătura contaminată şi iei o picătură de apă curată.

Se amestecă cele 36 de cărţi, iar elevii iau pe rând câte o carte, îndreptându-se spre staţia marcată identic cu inscripţia de pe carte. La începutul jocului primesc zece jetoane albe (picături de apă curată) pe care le vor schimba/lăsa de-a lungul “traseului” râului. Dacă activitatea are loc în aer liber, pe un teren mai mare, li se poate da elevilor o schiţă a localizării “staţiilor”. Pe parcursul jocului elevii sunt solicitaţi să marcheze pe acestă schiţă ordinea în care au parcurs “staţiile”, ca şi rezerva de apă curată rămasă la sfârşitul jocului şi contaminarea cu substanţe organice şi anorganice (prin numărarea jetoanelor).

(sursa: prof21.ro)

Am petrecut timp de calitate iar Luca a participat și el la tot acest proces de învățare chiar dacă nu a contribuit la confecționarea machetei. Însă informațiile și rostirile nu le-a oprit nimeni așa putându-ne bucura.

Mulțumesc frumos doamnei profesoare pentru încredere și colaborare! Spor la învățat!

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: