machetedidactice.com

Un musafir nepoftit, dar binevenit

Întâmplarea e de ieri, dar mi-a făcut așa plăcere că vreau să rămână aici în jurnalul vieții mele.
Ne-am trezit cu noaptea-n cap, pentru că la ora 7:00 copilul trebuia să fie la școală. A vorbit cu prietenii lui să se întâlnească la 6:20, pentru a pleca împreună. Nu era nici țipenie de om afară, iar temperatura măsura doar un grad. A fost nevoie de geacă groasă și de căciulă.

L-am petrecut până în stradă, după care m-am întors în casă și m-am apucat de treabă că nu avea rost să mă bag iar în pat. Am intrat pe revistă, mi-am făcut treaba, asta în timp ce în fundal se auzeau cei de la Europa FM. Îmi place să-i ascult dimineață pentru că au comentarii pertinente, sunt veseli și ghiduși.

Și am trecut la treaba mea, aceea de meșterit machete pentru că am de respectat un termen de predare și nu-mi place să nu-mi respect cuvântul dat. Lucrez pentru o doamnă pe care chiar dacă nu o cunosc, îmi transmite un mesaj pozitiv, constructiv. Îmi plac provocările (oare de câte ori am scris aici această propoziție?) așa cum îmi place și migăleala. Azi am făcut niște floricele din fetru pentru că doamna a dorit ca fata/româncuța să aibă în păr aceste flori de culoarea tricolorului.

Nu am lăsat-o singură, i-am făcut și partener. 🙂

În timp ce eram concentrată pe ce făceam, am simțit niște ochi care mă urmăreau. Știam că sunt singură acasă, toată lumea fiind plecată, așa că mi-am continuat munca. Dar ceva nu era în ordine, având și mai pregnant acea senzație. Am rotit ochii prin cameră și la fereastră iată ce-am văzut!

M-am oprit din ce făceam și am privit-o și eu. Eram la fel de curioasă ca și ea și mai multe întrebări s-au născut: i-o fi foame, ori sete? e curioasă de ce fac eu aici, atât de concentrată de mi-a luat ceva timp să-mi dau seama de prezența ei?

Nu m-am putut abține și am rostit întrebările cu voce tare, iar ea nu a schițat nici un gest, nici un mieunat. Atâta timp cât eu nu m-am mișcat de pe scaun, nici ea nu a făcut-o. Dar în momentul în care eu m-am ridicat, ea a tâșnit din bradul în care era urcată.

      

Am rămas cu un zâmbet pe față și cu un sentiment de bucurie că am avut un așa musafir.

În rest, love is in the air de la prima ora a dimineții. Cei doi adolescenți din imaginea de mai jos zgribulesc în fiecare dimineață, până la începerea școlii, îmbrățișându-se și sărutându-se cu ghiozdanele în spinare. Sunt drăguți și mă gândesc că nu știu dacă le-o fi mai bine vreodată ca acum.

Lasă un răspuns

%d