Sâmbăta ce a trecut am primit pe mesageria privată un mesaj de la doamna Doina Ruști, o invitație la lansarea ultimei cărți semnate de ea, Homeric, lansare de la Librăria Cărturești Cișmigiu. Am avut un sentiment de tristețe totală știind că nu avem cum ajunge și onora invitația.
Numai că, miercuri, după doar câteva zile, am aflat întâmplător de la bună prietenă că joi, la ora 12:00, doamna Doina Ruști este la Suceava, la Biblioteca Județeană, unde cei care o iubesc o pot întâlni. Așa că nu am stat pe gânduri și la ora stabilită am fost acolo. O toamnă superbă îmbrăca întreaga atmosferă, soarele și culorile prezente neputând a fi trecute cu vederea.
La ora 12:00, doamna Doina era deja în sală alături de cei care au contribuit la organizarea acestei manifestări.
Sala era arhiplină, auditoriul fiind format atât din persoane în plină maturitate, dar și din elevi, mulți elevi de liceu, care au venit pregăți cu surprize pentru această întâlnire.
Și au urmat două ore de vis în care am aflat povestea romanului, dar și multe alte lucruri pe care doar la așa întâlniri le poți afla.
Am avut bucuria să ascult o voce caldă și pasionată și am fost mai mult decât fascinată de istorisirile auzite.
Au urmat tot soiul de întrebări venite de la cei prezenți la care scriitoarea a răspuns cu mare bucurie.
Liceenii, sub coordonarea doamnei lor de limbă română, au citit cartea și au realizat mai multe proiecte, unul mai interesant decât altul, în care au tratat anumite aspecte din roman. Doamna Doina Ruști a ascultat fiecare prezentare, rugându-i să nu deconspire intriga poveștii, cu atât mai puțin deznodământul. Este lăudabilă preocuparea dascălului de la catedră de a îndruma pe cei tineri spre așa preocupări și activități și s-a văzut munca depusă în modul în care arătau machetele prezentate.
A existat și o surpriză dulce, numită cum altfel decât Homeric, în care cei care au gustat-o au trebuit să identifice ingredientele surpriză.
La final a urmat o sesiune de autografe, eu venind cu toate cărțile pe care le aveam deja cumpărate și citite și despre care am scris la momentul în care le-am lecturat.
Ultima cartea, Homeric, la lansarea căreia tocmai venisem, am achiziționat-o de acolo, iar pe lângă ea fiecare din cei prezenți a primit o cutiuță cu „farmece” și o cartolină cu denumirea unei plante, dar și un citat din carte.
Scriitoarea a vorbit cu fiecare în parte, iar în ceea ce mă privește lucrurile au fost învăluite de o aură aparte. Îmi doream foarte mult să o întâlnesc iar fericirea de a o avea în fața mea, de a o putea îmbrățișa și de a-i spune cât de mult o admir a fost completă. Doamna a răspuns dorinței mele, aceea de a semna fiecare carte, iar dumneaei a fost mai mult decât darnică scriind pe fiecare în parte câteva rânduri. De suflet!
Am plecat acasă cu un singur regret, acela că astfel de manifestări sunt așa de rare în colțul de lume în care eu trăiesc.
