machetedidactice.com

Când te cuprinde oboseala și nu doar ea

Asta e una din zilele acelea în care oboseala acumulată te-a făcut praf, dar tu nu poți aproba asta și-ți vezi de treaba de parcă totul ar fi în parametri.
În ciuda faptului că ieri am vorbit cu un om drag mie, care are răbdarea de a asculta ecourile cotloanelor sufletului meu, rostirile nu au putut compensa oboseala care s-a adunat. Și nu doar oboseala fizică ci și cea emoțională care de multe ori e mai greu de dus pe picioare.
Perioada a fost încărcată și nu am putut răspunde prezent sută la sută, asta pentru că cererile au venit într-un timp scurt și distanțele mă împiedică să-mi administrez potențialul așa cum aș dori. Au mai fost și răzgândiri, ba chiar și refuzuri de nepriceput, însă toate fac parte din acest proces și caut să le gestionez cât mai bine. Unele mă afectează însă mai mult decât mi-aș dori, în condițiile în care rostirile legate de colaborare sunt clare și limpezi ca lumina zilei.
Sunt bucuroasă că am continuat colaborări vechi, de ani de zile, și mai sunt fericită că bucuria mea a fost molipsitoare.
De dimineață, după o noapte neprietenoasă, mi-am propus să o iau mai moale și să încerc să mă odihnesc mai mult. A fost suficient să ridic ochii și să constat că totul în jurul meu spunea că nu e cazul. Soarele a punctat decisiv și așa am trecut la șters geamuri și podele, la spălat perdele și la dansat, partener fiindu-mi aspiratorul roșu. E cel de rezervă pentru că favoritul, cel de culoare galbenă, s-a supărat pe mine iremediabil.
Totul s-a întins destul de mult și când am terminat, mă rog – ce era mai urgent, ceasul bătea deja ora 13:00, moment în care am ciugulit ceva și, în sfârșit, am reușit să mă întind în pat. Dar așa cum se întâmplă când ești prea obosit, nu am reușit să dorm, gândurile năpădindu-mă și frământându-mă într-un fel în care nu-mi doream. Am renunțat la somn și am revenit la ale mele, meșterelile mele, dându-mi seama că de aici îmi trag energia. Când va începe școala, lucrurile se vor prioritiza altfel, programul suferind modificări.
Mai e duminică la mijloc și o luăm din loc, într-un oraș plin de gropi, pietre și asfalt distrus, dar înțesat de discursuri golite de conținut. Situația este așa de multă vreme și nici nu am idee dacă se va remedia curând. Vin ploile, frigul care aici, în zona asta, țin și jumătate de an. Deci e de gândit la mari noroaie și implicit la cizme de cauciuc că tot sunt la modă.

La școală, sunt curioasă cine va veni în locul doamnei de matematică, cea care a ales un alt drum, dar și ce profesori vor fi la materiile la care anul trecut nu erau titulari. Sunt cu ochii și urechile ciulite pentru a afla ce schimbări mai fac cei de la minister, mai ales că nici nu există acolo un ministru plin și stiind că cel/cea care ajunge în fotoliul ministerial aduce tot soiul de modificări. În ultimii 30 de ani s-au dovedit a fi distrugătoare, nivelul educației ajungând la cel mai scăzut nivel posibil.

Dar m-am gândit la telefonul primit ieri de o doamnă inimoasă, doamna Mariana, cu care colaborez de la începuturi, și care mi-a bucurat sufletul. E minunat dacă poți întâlni asemenea oameni pentru că se știe, nu poți rezona cu toți. Însă unii ți șe așază pe suflet, învăluindu-l cu tihnă și firesc. Îi mulțumesc!

Ce să vă doresc, acum la început de an școlar?
Să reușiți să răzbateți în marea de anormalitate care ne înconjoară și în care nu putem interveni major, cel puțin așa arată acum situația. Dar fiecare, acolo unde este, poate urni lucrurile iar dacă la un moment dat ne unim, fața educației se va schimba. Și fiecare să intervină la ce se pricepe cu adevărat, ori dacă nu poate, să lase pe cei pregătiți să o facă.
Sănătate, răbdare și creativitate în a găsi metodele cele mai bune!

Dă-i un răspuns lui AncaAnulează răspunsul

2 gânduri despre “Când te cuprinde oboseala și nu doar ea”

%d