machetedidactice.com

„Cum să te porți într-o familie mare” de Camille Bordas

Francezii sunt cunoscuți pentru spiritul lor sofisticat și caustic, deci nu este deloc surprinzător faptul că Camille Bordas, din Franța, are de câștigat. În romanul său de debut, „Cum să se porți într-o familie mare”, Bordas împletește o poveste care este plină de umor dar și profund dureroasă. Romanul se concentrează pe Isidore Mazal de 11 ani (familia lui îl numește Dory, dar preferă să fie cunoscut ca Izzie). Isidore are o mulțime de frați și surori mai mari și trăiește împreună cu ei și părinții săi într-un mic oraș francez, probabil cel mai faimos pentru că are cel mai vechi locuitor din Franța.
Tatăl său, numit doar „tatăl” este în mare măsură absent și, în afară de o soră care este cu 18 luni mai mare decât el (care tot desenează și scrie pentru a fi un romancier de succes, forțându-l pe Isidore să joace rolul biografului său autorizat), frații săi se străduiesc în mare măsură să își desăvârșească studiile academice făcând doctorate și masterate.

20190626_1658237359130819282918549.jpg

Apoi tragedia lovește familia. Tatăl moare (nu știm de ce și cum) și toată lumea, cu excepția lui Dory, se retrage în propriile lor lumi de studiu pentru a se ocupa de durerea lor (sau, în cazul mamei lui, pur și simplu se retrage). Între timp, Dory are proiecte de a deveni un profesor de limba germană, face sex pentru prima dată cu una dintre prietenele surorii lui și preferă să stea cu un colegă de a sa, una care are tendințe de sinucidere fiind foarte deprimată.

20190625_114634

20190625_114646

„Cum să te porți într-o familie mare” este o poveste atât de ciudată și pentru că multe dintre personaje sunt de neatins. De exemplu, frații lui Dory pot lovi cititorul ca fiind cinici și pretențioși, pe măsură ce îi alungă pe cei din afară din familie cu intelectul și aroganța lor. Cu toate acestea, povestea devine în cele din urmă fermecătoare și ciudată și recompensează cititorul cu o metaforă bogată. Tema romanului se axează pe autenticitate – ce este o experiență reală și ce nu?

20190626_165911

Romanul este, de asemenea, despre modul în care se obține o satisfacție reală în viață. De exemplu, frații lui Dory, care își dau doctoratul, constată că nu există locuri de muncă reale care să-i aștepte să-și susțină cu succes disertația, alta decât să fie profesor, și se grăbesc să facă un al doilea doctorat, pentru a scăpa de această realitate aspră, nesatisfăcătoare. În căutarea lor de cunoaștere, aceștia învață din ce în ce mai puțin despre viață și se află într-o spirală descendentă, pe măsură ce le sunt disponibile mai puține alegeri (pentru locuri de muncă). Toate acestea spun că exista multe lucruri pe care trebuie sa le combini pentru a te putea descurca. Este o privire fascinantă și convingătoare a societății franceze, precum și a unei familii care se luptă să înțeleagă sensul vieții în absența altora care i-ar putea ajuta să găsească o scânteie. Dory se maturizează ca personaj pe parcursul romanului, iar adevărata întrebare este: să devină sau nu ca frații ori surorile lui bizare, sau să își creeze propria cal și să experimenteze toată durerea și bucuria pe care viața o are de oferit.
Este un roman destul de greu de citit pentru că datorită aroganței afișate de membrii familiei e greu să ai regrete în ceea ce-i privește. Însă mă bucur că am avut posibilitatea să o citesc pentru că e o scriere rafinată care mi-a permis să experimentez experiența de a trăi în altă familie care provine dintr-o cultură diferită cu tot ceea ce reprezintă ea.

Lasă un răspuns

%d