machetedidactice.com

Hai cu harta oarbă!

La ce, Doamne iartă-mă, ajută un copil de clasa a VII-a să știe toate, dar toate podișurile, râurile și munții din Africa?
Cine-și mai aduce aminte de râul Benui și Kassai?
Dar de munții Adamaoua și munții Ruwenzori?


Să ridice mâna sus cine știe capitala Mauritaniei și a Botswanei. Nu a Madagascarului despre care s-a tot vorbit de când s-au ascuns unii pe acolo.
Da, de munții Scorpiei poate-și aduc mai mulți aminte. 🙂
În rest, e chiar frumos.

 

P.S. Puteți accepta provocarea de a completa harta oarbă de mai jos. Veți face o recapitulare, poate vă gândiți să luați Africa la pas.

P.S.2. Nu știu de ce, dar gândul mi-a fugit la cartea scrisă de Mircea Sântimbreanu, „Recreația mare” și am recitit câteva pagini din ea, cu mare, mare drag, ca de fiecare dată.

UNDE SE VARSĂ NILUL ?

Scos la lecție, Mihai îşi legăna capul întocmai ca o cămilă, iar printre buze îi scăpa o bolboroseală fără sfârşit. Uneori parcă ațipea, şi atunci nu se auzea decât un fel de bâzîit prelung, îndărătnic, ca de viespe prins între două geamuri.
Sudoarea îi şiroia pe frunte, ăsfirându-se de la nord la sud,întocmai ca nervurile albăstrii, închipuind rețeaua apelor de pe harta pe care cel ascultat se proiecta.
— Ei, spune, unde se varsă Nilul? repetă profesorul nerăbdător.
Din nou nu se auzea decât un bâzâit întretăiat, ca de bondar căzut într-o ulcică:
„Mm… mm… mm…”
— N-ai învățat?
— Vai de mine, tovarăşe profesor, ştiu lecția pe dinafară. Am citit-o de numai țin minte de câte ori… Eu aşa învăț lecțiile, toate lecțiile, ca pe o poezie. Numai că nu pot să sar nici o strofă…
Vreau să zic nici o frază. Dați-mi voie, am ajuns la izvoare… Mm…mm…
— Ei? Unde se varsă?
— E un fluviu foarte lung, tovarăşe profesor. Are aproape două pagini… … … …
– Gata? Acuș, acuș se varsă. Mai sunt două paragrafe, pe urmă vine figura cu cămilele de sub palmieri şi… mmm… mmm… se varsă.
Mihai se opri, respiră adânc, apoi începu să turuie: „Acest fluviu lung de 6 500 kilometri se varsă printr-o mulțime de guri în pustiul Sahara, unde stâncile şi nisipul se încing până la plus 70-80 de grade şi unde nu există nici o picătură de apă…”
— Nilul se varsă în pustiul Sahara?!
—Da, tovarăşe profesor, aşa scrie şi în carte. Al doilea rând de jos, sub sarcofag.
Mihai scoate cartea de geografie şi merge întins spre catedră.
—Poftim, aici, arată el cu degetul şi începe să citească:

„Acest fluviu lung de 6500 de kilometri se varsă printr-o mulime de guri în… în Marea Mediterană.”
Biatul mormăie zăpăcit, subliniind cu unghia pe carte cuvânt cu cuvânt, apoi se luminează fericit:

– Am sărit un rând, tovarăşe profesor… un singur rând, dar la mine nu contează un rând, aveți toată încrederea, îl învăţ pentru ora viitoare.

Lasă un răspuns

%d