machetedidactice.com

„Artemis Fowl” de Eoin Colfer

Cu ceva vreme în urmă am scris despre cum arată lista de lecturi preferate pe continentul european, specificând acolo și ce cărți am citit, dar și pe cele care nu au fost traduse încă în limba română.
Puteți afla mai multe detalii în articolul de mai jos

Cum arăta anul trecut harta Europei „îmbrăcată” în cele mai bune cărți pentru copii

Dintre cărțile pe care le aveam, dar încă nu fusese citită se afla și cea despre care vreau să vă povestesc astăzi. Și poate nu aș fi citit-o așa de repede dacă nu aș fi avut un schimb de replici nelalocul lor cu o doamnă, care scria pe un grup dedicat cărților pentru copii, cum că ar fi o problemă cu acest titlu pentru că, se știe, irlandezii sunt un neam de bețivi și tocmai de aceea cartea ar fi într-un anume fel, de necitit. Mă rog, argumentele au fost mai multe, dar nu are sens să le detaliez. În afara faptului că limbajul folosit în argumentare nu are nimic de a face cu cineva care spune că iubește lectura, am dorit să aflu în amănunt cum stă treaba cu această cartea, care figurează în topul preferințelor copiilor irlandezi.

Și am luat-o cu mine la drum, la propriu și ce am descoperit nu prea bătea cu părerile unora și altora, asta din punctul meu de vedere. Nu mă miră, nefiind prima dată, întărindu-se ideea că fiecare trecem cartea printr-un filtru personal care este alcătuit din multe componente.

Artemis Fowl al II-lea este un geniu rău, în vârstă de 12 ani. Cu tatăl său dispărut și mama lui suferindă, Artemis își folosește timpul și libertatea pentru a reconstrui averea familiei vânând aurul aflat la sfârșitul curcubeului. După procurarea și traducerea textului sacru al unui basm, Artemis, cu ajutorul asistentului său, Butler, surprinde o spiridușă și o ține ostatică pentru răscumpărare.

Holly Short este unul dintre primii ofițeri de sex feminin din unitatea de recunoaștere a Poliției Elementelor Subterane (LEPrecon).

Holly Short avea pielea smeadă, păr castaniu tuns scurt și ochi căprui. Avea nasul coroiat și buzele pline și angelice, lucru normal ținând cont că stră-stră-bunicul ei era Cupidon. Mama ei era un elf european cu un temperament vulcanic și trup zvelt. La rândul ei, Holly era mlădioasă, cu degete conice lungi, numai bune să se înfășoare în jurul bastonului cu electroșocuri. Avea urechile ascuțite, desigur. Cu o înălțime de numai un metru, Holly era mai scundă cu doar un centimetru față de înălțimea medie a unei zâne, dar chiar și un centimetru poate face fiderența când oricum nu ai prea mulți. (pagina 39)

Comandantul ei și echipa sa se grăbesc să o salveze și să lupte cu Artemis și Butler, ambele părți angajând controverse de la arme de înaltă tehnologie la pitici plictisitori și troli flămânzi. Artemis încheie în mod secret o înțelegere cu Holly, permițându-i să aducă jumătate din aurul de răscumpărare poporului ei dacă își va vindeca mama. Odată ce Holly este în afara conacului Fowl, echipa LEPrecon trimite o bio-bombă care va ucide totul înăuntru. Datorită medicamentelor folosite de Artemis, Butler și sora lui Butler, Julieta, pot supraviețui bombei.

Artemis este încântat să-și găsească mama vindecată atunci când se trezește, dar își dă seama că supravegherea ei va îngreuna punerea în aplicare a planurilor lui nu tocmai cinstite.

Fiarele, trolii, piticii și alte creaturi din pământ joacă roluri în această poveste plină de magie. Holly și alte zeite au darul de a vorbi în mai multe limbi și puteri de a vindeca, de a fascina și proteja. O carte sfântă, Biblia zânelor, acolo unde aflăm care sunt cele 10 porunci pentru a trăi. De asemenea, avertizează că puterea lor va scădea dacă nu vor fi luate în considerare cuvintele.

Cartea Oamenilor sugerează că zânele au avut aripi, dar evoluția le-a furat această putere. Mai indică faptul că au fost descendenți din dinozauri din aer. Zână trebuie să completeze un ritual pentru a-și reînnoi puterea, care implică plantarea unui ghindă. Ele au puterea de a opri timpul, însă această sarcină era mai ușor de îndeplinit atunci când oamenii nu erau la fel de pricepuți și pur și simplu dădeau vina pe zei pentru cele întâmplate. În vremurile vechi, cinci călugări elfi au format o pentagrama în jurul țintei și au pus un scut magic peste el pentru a opri timpul. Tehnologia Zânelor, care datează cu mult înainte de progresele umane, permite zânei să șteargă amintirile umane.

Studiul lui Artemis arată că primele povești umane au fost scrise despre zâne, sugerând că civilizația lor pre-datează oamenii. El crede, de asemenea, că egiptenii au modificat „scripturile” existente despre zâne pentru a le satisface nevoile. Când Holly aude prima dată numele „Artemis Fowl”, ea crede că este un semn rău, iar intuiția unei zâne nu este niciodată greșită. Informatorul care îi spune lui Artemis cum să găsească o carte de basm regretă apoi acest lucru.

Artemis provine dintr-o mare familie de criminali. Familia a acumulat o avere considerabilă, pe care tatăl său, Artemis Fowl, primul (pierdut acum și presupus mort), a pierdut-o într-o înțelegere cu mafia rusă. Mama lui Artemis a căzut la pat după dispariția soțului ei.
Femeia ia multe pastile de dormit, iar asta o face să nu mai fie în deplinătatea facultăților mentale până la încheierea povestii. Autorul sugerează că Butler, al cărui membri de familie au fost mult timp instruiți să fie asistenții familiei Fowl, este cel mai apropiat de Artemis, fiindu-i ca un tată. Butler îl protejează pe tânărul său stăpân, în care are încredere întru totul ascultăndu-l, dar nu îndrăznește să-l disciplineze pe băiat sau să sugereze cum ar trebui să se comporte.

Zânele blestemă adesea folosind frecvent apelativul D’Arvit, pe care naratorul spune că nu îl va traduce, deoarece ar trebui să fie cenzurat. Mai există câteva cuvinte deochiate însă nu ceva ce nu poate fi citit de către un copil de peste 10 ani. Atât echipa lui Artemis cât și celelalte entități folosesc arme puternice și de înaltă tehnologie.

Au loc mai multe bătălii, care duc adesea la vărsare de sânge sau la trupuri sfârtecate, însă aceste descrieri nu provoacă traume cititorului. Scene de sex ori homosexualitate nu există.

În câteva rânduri apar pasaje în care este folosit alcoolul atunci când Zâna la care apelează Artemis pentru a obține cartea sacră este o bețivă, făcând orice pentru a căpăta băutura. E dependentă, așa că Butler și Artemis o mituiesc cu o sticlă de whisky irlandez.
Lui Mulch, piticul, îi place pământul de sub cramă, pentru că este plin de vin.
Artemis toarnă trei pahare de șampanie pentru el, Butler și Julieta, pentru a sărbători victoria asupra zânei. Pune în șampanie somnifere, astfel încât el și prietenii lui să evite cumva efectele mortale ale bio-bombei iminente. Artemis recunoaște că este minor, dar spune că este sigur că mama lui va fi deranjată dacă face asta doar o dată.

Și alte substanțe sunt folosite în poveste: Butler injectează un antidot la apa sfântă în brațul zână bete pentru a afla informațiile de care au nevoie.
Butler și Artemis o tranchilizează pe Holly pentru a o putea captura.
Trolul care îl atacă pe Butler are niște colți prin care poate injecta o substanță în corpul victimei sale.

Butler a observat ceva. Pe trunchi îi dansau niște scântei albastre. Probabil că halucina, iar creierul lui crea imagini plăcute pentru a-i distrage atenția de la inevitabil. Era totuși o halucinație foarte realistă.
Scânteile se adunau în zonele cu răni și se scufundau sub piele. Butler s-a cutremurat. Nu era o halucinație. Se întâmpla ceva extraordinar. Ceva magic.
Magic? Asta i-a pus în mișcare niște rotițe în craniul lui recent reasamblat. Magie elfă. Ceva vindeca rănile. Și-a răsucit capul, cutremurându-se când a simțit scrâșnetul vertebrelor puse în mișcare. Pe antebraț avea o mână. Scânteile ieșeau din degetele subțiri de elf, îndreptându-se în mod natural spre contuzii, oase sau mușchi rupți. Existau o mulțime de leziuni care trebuiau tratate, dar micile scântei se ocupau de ele rapid și eficient. Ca o armată de castori fermecați care repară stricăciunile provocate de o furtună. (pagina 222)

Comandantul Root, supraveghetorul LEPrecon al lui Holly, fumează frecvent trabucurile nocive din ciuperci. Lucrătorii umbroși, nu în întregime treji, rostogolesc țigări în timp ce ajută la activități ilegale.
Și minciuna e prezentă fiecare folosind-o într-o mai mică sau mai mare măsură pentru a-și atinge scopurile.
Cartea este scoasă în condiții foarte bune, cu o copertă cartonată, legată așa cum se cuvine pentru a nu-i zbura foile după prima citire, și cu o hartă ilustrată de Kev Walker.

Există și un alfabet al lui Artemis cu care puteți desluși ce scrie în partea de jos a fiecărei pagini.

La fiecare început de capitol există o pictogramă pe care puteți să o descifrați, deasemenea dacă doriți.

     

Una peste alta, nu văd un impediment major în lecturarea acestei cărți pentru că viața pe care o trăim, și noi, dar mai ales cei tineri, are de toate. Mult mai multe ingrediente de care noi, părinții de acum – nu la cei foarte tineri mă refer – nu am avut parte. Așa că, provocarea de a înțelege cred că e mai mare în ceea ce ne privește pe noi decât pe ei. Evident, fiecare își știe copilul și va hotărî dacă e în regulă să o parcurgă.
Spor la citit!

P.S. Aceasta este prima carte dintr-o serie mult mai vastă. În limba română a fost tradus doar primul volum.

 

Lasă un răspuns