Hărțile în relief au un farmec anume însă pentru a le confecționa e nevoie de multă răbdare, întreg procesul fiind unul foarte migălos.
Materialele nu sunt foarte scumpe, dar atunci când te apuci de treabă trebuie să te asiguri că nu-ți lipsește nimic, asta pentru a nu fragmenta lucrul și a nu interveni factorii perturbatori meniți a încorda tensiunea.
Pentru harta de mai jos, ale cărei dimensiuni sunt de 100×70 cm, aveți nevoie de următoarele materiale:
– polistiren expandat cu densitate mare, cel puțin 80 – 2 plăci
– ziare
– prosoape de hârtie
– adeziv pentru lemn (aracet)
– ace cu gămălie – 3-4 cutii
– vopsea acrilică de mai multe culori – verde mai multe nuanțe/maro mai multe nuanțe/gălbui/albastru/
– 1 ori 2 pensoane pentru pictură din cele cu părul mai moale (găsiți la Hornbach)
– bandă dubluadezivă
Se face conturul hărții dorite, în cazul meu cel al României, după care se decupează și se „lipesc” cele două bucăți rezultate.
Se montează bucățile de ziar acolo unde sunt munții și se fixează cu ace cu gămălie. Este bine să se încerce, pe cât posibil să se păstreze proporțiile pentru ca harta să aducă cât mai mult cu realitatea. Este foarte greu de realizat însă trebuie să se ia în calcul pentru ca discrepanțele să nu fie exagerate.
După ce au fost montați munții, ei se ung cu aracet pentru ca atunci când se usucă, să aibă o consistență dură. Se pot adăuga și bucățeșe de material textil, pentru o duritate mai mare. Apoi, ei se acoperă cu prosoapele de hârtie care au fost muiate în aracet. Acest aracet nu trebuie diluat decât foarte puțin cu apă, din aceleași considerente: obținerea unei suprafețe dure. Etapa următoare constă în fixarea prosoapelor de hârtie, aici folosindu-se acele cu gămălie. Ele se înfig în postamentul de polistiren, cel pe care s-a făcut conturul hărții. Este necesar ca distanța dintre ace să fie cât mai mică, pentru ca munții să nu se desprindă.
Această tehnică se numește papier mâché, iar cu ajutorul ei se pot face proiecte minunate cu rezultate spectaculoase. Iată cum este ea definită pe wikipedia, acolo unde veți vedea că se folosește un anumit tip de adeziv, asta dacă nu doriți să folosiți aracet, ori vreți să-l faceți dumneavoastră acasă. Însă aracetul dă rezultate garantate.
Papier mâché (în traducere literală din limba franceză: hârtie mestecată) este un material de construcție constând din mai multe straturi de hârtie poroasă, preferabil de ziar, la care se adaugă uneori și fâșii de material textil, pentru a le mări rezistența, asamblate prin lipire cu un adeziv umed, de tipul celui folosit la tapet. După uscarea adezivului, obiectul astfel construit se întărește și își păstrează forma.
Rețetă clasică de adeziv
O rețetă clasică de adeziv este următoarea:
1 cană cu apă rece,
¼ cană cu făină albă,
5 căni cu apă fiartă și
1 lingură mare.
Preparare și utilizare
Se amestecă cana de apă rece cu făina până se obține un „lapte” omogen.
Se toarnă acest amestec într-o cratiță în care se găsește apa fiartă, amestecând continuu.
Se lasă la foc mic să clocotească 2-3 minute.
Se lasă la răcit până ce nu mai frige degetele.
Se înmoaie fâșii de hârtie în adeziv, fără a le lăsa prea mult, spre a nu se dezintegra. Se presează cu degetele, deasupra cratiței, pentru a elimina excesul de adeziv. Ultimul strat poate fi de hârtie igienică, care formează o suprafață optimă pentru a se aplica stratul de pictură, după uscarea completă.
Adezivul astfel obținut se poate păstra 1- 2 zile într-un vas închis etanș.[2]
Avantaje :
ușor de folosit ;
mare rezistență după uscare.
Inconveniente :
necesită un timp lung pentru uscare. (sursa: wikipedia)
Și în cazul folosirii aracetului timpul de uscare este destul de mare. În cazul acestei hărți, mai bine de 24 de ore au trecut până ce munții au căpătat duritatea necesară. Trebuie să aveți răbdare pentru că nu se poate trece la etapa următoare dacă aracetul nu este uscat bine.
Abia după ce a fost îndeplinită condiția mai sus menționată, se poate trece la pictură. Ea trebuie să fie executată repede, fără a insista foarte mult pe aceeași suprafață, pentru că aracetul, sub acțiunea vopselei, se moaie și se poate rupe. Așa că, trebuie să pictați mai energic și repede pentru a evita aceste accidente. Chiar dacă pățiți așa ceva, „peticiți” ruptura cu un șervețel înmuiat în aracet, dar trebuie să așteptați să se usuce.
Cam așa se confecționează o hartă. E un proces migălos, dar pentru mine, plăcut. Sper să încercați și să și reușiți, iar dacă nu va fi din prima, să nu abandonați ușor. Spor la lucru!
P.S. Pentru orice nelămurire, vă rog să mă întrebați și voi încerca să fiu mai exactă.
