Pentru cine nu știe, încă, pitaya – cunoscut ca fructul dragonului – este un fruct minune, și veți constata asta dacă citiți ce scrie mai jos:
Pitaya este cunoscut şi sub numele de fructul dragonului, fiind considerat un aliment bogat în vitamina C, magneziu, calciu, recomandat pentru numeroasele sale beneficii. Originar din Mexic, foarte popular în centrul şi sudul Americii, dar şi în Asia, acest fruct exotic are forma rotundă sau ovală, coaja rosie sau roz, pulpă dulce şi seminţe negre. Fructele de pitaya sunt consumate pentru pulpa lor cremoasă, dulce-acrişoară. Pentru a consuma acest fruct este indicat să-l tăiaţi pe jumătate. Ulterior, pulpa poate fi consumată cu linguriţa, la fel cum se procedează şi în cazul sharonului. Beneficiile pentru sănătate ale consumului de pitaya sunt numeroase, dar din acestea le putem aminti pe cele mai importante, aşa cum le prezintă şi naturalfoodbenefits.com:
1.Nu are colesterol şi grăsimi saturate Pitaya nu are colesterol si grasimi saturate, element pozitiv care menţine la un nivel indicat tensiunea arterială. Potrivit naturalfoodbenefits.com, semintele acestui fruct sunt bogate in acizi grasi polinesaturati,Omega-3 şi Omega-6,, care reduc nivelul trigliceridelor si scad riscul tulburarilor cardiovasculare.
2.Bun antioxidant Pitaya ajută la neutralizarea subtanţelor toxice, previne radicalii liberi şi protejează împotriva cancerului. Fitoalbuminele sunt cele care ajută la prevenirea apariţiei celuleor canceroase şi contribuie la accelerarea procesului de eliminare a metalelor grele.
3.Conţine surse importante de vitamina B şi C Printre numeroasele vitamine pe care le întânim la acest fruct exotic sunt vitamina B şi Vitamina C. Vitamina B1 creste nivelul de energie din corp si contribuie la stimularea metabolismului, în timp ce B2 este benefică mai ales pentru accentuarea redarea poftei de mâncare, iar B3 acţionează pentru reducerea colesterolului. Vitamina C din pitaya ajută la vindecarea cicatricelor, zgarieturilor şi protejează, de asemenea,sistemul imunitar
4.Hidratează pielea Fructul originar din Mexic ajută şi la refacerea tesuturilor pielii, mai ales în partea de hidratare. Pentru a acţiona este nevoie ca pulpa cremoasă să fie pasată bine şi aplicată pe corp de cel puţin două ori pe sătpămână, după cum informează „Style Craze”. (sursa: adevărul.ro)
Cum am ajuns noi la acest fruct?
Dorind a veni în întâmpinarea dorinței lui Luca, cel care în Calendarul de Advent, la ziua 19, și-a manifestat dorința de a-l mânca, pe post de food. 🙂
E un fruct pe lângă care m-am mai învârtit, adult fiind, pofticios și curios, însă nu știu care au fost motivele pentru care atunci, la acel moment, au câștigat lici ori fructul pasiunii, rambutan, kaki, graviola, carambola sau kumquat. Pe toate le-am încercat, pentru a nu muri proastă și a-mi satisface o curiozitate.
Am insuflat și copiilor mei această curiozitate, a gustului, pentru a nu spune „nu-mi place!” fiind în necunoștință de cauză și am constatat că sunt receptivi și bucuroși cu fiecare experiență gustativă încercată.
L-am căutat mai multe zile la rând, la pitaya mă refer, și iată că acum, la momentul potrivit, a apărut. Nu puteam rata și am achiziționat câteva fructe, fiind fericita norocoasă de a intra în posesia lor pentru că nu erau prea multe la raft. Am spus că nu am ce pierde prea mult, cel mult suma de achiziție, 9.99 lei per fruct, dar câștig experiență și-mi ostoiesc curiozitate atât eu, dar mai ales copilul.
Am ajuns cu ele acasă și m-a mirat foarte tare bucuria lui, care era prea mare în raport cu obiectul primit, fapt care a arătat cât de mult contează să primești ce-ți dorești la momentul oportun. Și când mă gândesc câți sunt pe care nu-i mai bucură nimic, indiferent de valoare.
Evident că l-am tăiat, am gustat, după care i-am lăsat lui plăcerea de a savura în voie și tihnă.
Privind la el și apoi pe fereastră, nu am avut cum să nu-mi aduc aminte de copilăria mea, atunci când dacă erau portocale și banane înseamna că era Crăciun. Știu că mulți dintre colegii mei de generație au trecut prin aceleași stări, cunoscând foarte bine la ce anume mă refer. Și noi, cei de atunci, aveam tot soiul de dorințe, nu din acestea că nu aveam cunoștințe de așa noțiuni, însă visele noastre prindeau contur greu, peste ani, ori poate în cazul unora, niciodată.
Acum e mai ușor, și chiar posibil, de a le transforma în realitate. Iar asta în ciuda senzației că nu e un lucru mare, chiar este, pentru că avem tendința de a uita întâmplări și experiențe cândva trecute. Din nefericire, sentimentul care ne încearcă, tot așa, pe mulți dintre noi, este unul de deznădejde privind la unde s-a ajuns după aproape 30 de ani de când ne-am scuturat de „nu există” – „nu se poate”.
Sau nu ne-am scuturat cu adevărat, nu-i așa?
Ar fi bine să se poată orice, să nu te îngrădească nimeni și nimic din a intra în visul tău, dar nu oricum ci corect și cinstit, pentru că așa-i trainic.
Ce copilării!
