„Maria și librăria” sau cum am vorbit, pe-ndelete, despre cărți cu niște școlari de clasa a IV-a

Pentru că în unele școli se desfășoară activități din Școala altfel, am avut bucuria de a reveni la clasa doamnei Carmen, pentru a mă juca, lucra și dialoga alături de copiii dumneaei. Sunt mari, de clasa a IV-a și sunt mulți, astăzi au strigat prezent! 30 din cei 32.
Așa că, dimineață, înainte de ora 9:00, am plecat spre școală la întâlnire, nu înainte de a deszăpezi mașina și de a mă bucura de zăpada proaspătă, ce foșnea așa de frumos nefiind încărcată de apă. Se așternuse un strat consistent, totul părând a fi pufos, moale, călduros.

Luca nu m-a mai însoțit, el având programată o întâlnire cu copiii de la o grădiniță specială, vizită programată de doamna dirigintă alături de o parte din colegii săi. A venit extrem de impresionat de ce a văzut acolo, cu precădere de un băiețel care numai la el s-a uitat și l-a urmărit.

Pentru întâlnirea de astăzi am pregătit cartea apărută la editura cartemma, Maria și librăria, pentru că am considerat că-mi dă posibilitatea unor dialoguri consistente alături de niște copii așa de mari. Și nu m-am înșelat.
Am citit cartea, cu opririle de rigoare pentru a rosti și răspunde întrebărilor școlăreilor, iar asta nu am reușit să terminăm într-o oră. După revenirea din pauză, am continuat.

Ori de câte ori începea să citească, se schimba complet. Își scotea eșarfa, stingea becurile principale și aprindea un bec colorat. Degetele ei se transformau în mănuși care reușeau să aducă la viață personajele fiecărei pagini.
Ochii ei se transformau în două faruri care se aprindeau și se stingeau de fiecare dată când întorcea pagina. În timp ce vorbea, limba ei devenea un creion mare cu care desena toate scenele din cartea pe care ne-o citea.

  

Cartea fiindu-i oferită de mine lui Luca, la rându-mi primind-o de la editura cartemma, a avut prilejul de a fi parcursă de mai multe ori înainte, așa fiind în temă și el, dar mai ales eu care a trebuit să o citesc școlarilor.

În cea de-a doua oră am terminat lectura și am oferit copiilor o fișă cu întrebări, la care ei au răspuns, pe rând. Am regretat că nu am avut inspirația de a pune 30 de întrebări, așa revenind câte una fiecărui elev. Dar am reușit să dreg busuiocul la fața locului. Întrebările le aveți în fișierul de mai jos.

Fișe întrebări Maria și librăria

Se putea să vorbim despre cărți și să nu avem parte de un semn de carte? Evident că nu! Așa că, am printat, pe carton alb, câte unul pentru fiecare copil, ele urmând a fi colorate acasă. Modelele de pe semnul de carte au fost unele de sezon.

 

Lângă ele am dăruit copiilor mandarine, cele care-mi amintesc de mirosul specific al Sărbătorilor de Crăciun din copilăria mea, dar și bezele. 😉

Craftul propus pentru a fi lucrat a fost acela al unui ren, iar pentru realizarea lui aveți nevoie de următoarele:
– tipar cap, coarne, urechi, limbă ren
– carton colorat maro și diferite nuanțe de galben
– ochișori mobili
– pop-pom roșu pentru nas
– băț de lemn (spatulă de la magazinele de bricolaj ori farmacie)
– sârmă plușată pentru fular
– marker auriu pentru gură
– bandă dublu adezivă
– foarfece
– lipici

Am confecționat eu acasă un model pentru ca ei să aibă un reper.

Odată explicat procedeul de lucru, s-a trecut la treabă.

Ce pot să mai spun? Am petrecut câteva ore magice, alături de o doamnă de poveste și de copiii ei. Le mulțumesc, tuturor, pentru această întâlnire și le urez Sărbători cu bine, sănătate și daruri pe măsură!

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: