An centenar zbuciumat

Suntem în an aniversar și peste tot, numai de asta auzim. Din nefericire, marea sărbătoare este umbrită de zbuciumul poporului sărbătorit.

„În anul 2018, comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.” (sursa: http://centenarulromaniei.ro). Citiți și continuarea că merită.

Cum ne găsește această aniversare?
Într-o mare fundătură de unde, din pricina înșiruirii evenimentelor, nu se prea vede ieșirea.
Avem în frunte oameni condamnați penal care ne conduc.
În spitale mor oameni, cu zile, neputând face față mizeriei de acolo, dar și lipsurilor grave.
În educație anul școlar a început cu manuale ce nu pot fi catalogate, cu un corp profesoral plin de indivizi care sunt mai slab pregătiți ca elevii, cu cerințe absurde de la un sistem complet politizat.
În sistemul de protecție socială, asistații sunt scuturați puțin pentru că numărul lor îi copleșește pe cei care muncesc și plătesc dările către stat.
În privința oamenilor care trebuie să ne apere s-a petrecut o tragedie, aceștia gazându-și propriii semeni, lovindu-i fără motiv și batându-i nejustificat lucru care se poate repeta oricând.
Munții pleacă la vale pentru că au rămas fără rădăcini, iar ploile prea abundente nenorocesc țăranii ce și așa o duc extrem de greu.
Pesta porcină africană a decimat porcii, hrana și traiul celor din mediul rural fiind grav afectat, asta după ce cu nu prea mult timp în urmă gripa aviară a ucis păsăretul.
Se așteaptă un referendum în care întrebarea este ambiguă derutând votanții, dar îndoctrinându-i cu informații mizere, lipsite de sens. Ultima nefăcută s-a petrecut ieri, atunci când conducătorii partidelor s-au adunat într-o biserică pentru a stabili strategia câștigătoare. Fotografia nu trebuie explicată celor care au putere de discernământ și nu sunt îndoctrinați iremediabil.

„Avem o țară tânără. În cei 100 de ani de existență a trecut prin dureri de neimaginat. România a trecut prin război și prin foamete, prin închisori și drame uriașe. Milioane de oameni au suferit. O întreagă generație a fost exterminată în anii 50. România a trecut prin fenomenul Pitești, cel mai cumplit experiment de dezumanizare la care s-a dedat regimul comunist. Dacă ne uităm în urmă, vom vedea război și dictatură și doar scurte perioade de pace.” (sursa: republica.ro/predica-politica-din-biserica-ce-vedem-noi-iubiti-credinciosi-in-aceasta-imagine) Citiți și continuarea, pentru  că tot așa, eu spun că merită.
Și lista poate continua, din nefericire, pe multe rânduri.

Dar în ciuda tuturor acestor tragedii care ne însoțesc viața, o așa mare aniversare nu trebuie omisă pentru că ea nu așteaptă să ne desmeticim noi. Nu o putem amâna pentru că nu am mai serba centenarul în anul ce vine. Așa că, vrem nu vrem, ne prezentăm la ceas de analiză exact așa cum suntem. Însă nu asta-i nenorocirea mare ci faptul că nu vream a schimba nimic. Parcă ne prostim și mai abitir ca acum 30 de ani, atunci când visam la libertate. Acum o avem și nu știm ce face cu ea.
Hai să ne trezim, și să ne scuturăm de râul ăsta care ne sufocă și să începem prin a povesti copiilor noștri cum era acum 100 de ani și ce s-a petrecut și mai înainte. Numai așa, prin cunoaștere, putem dovedi că greșelile au fost înțelese și nu le mai repetăm.
Țara asta nu merită așa o soartă la cum arată și cât de darnică este.

Lasă un răspuns

2 gânduri despre “An centenar zbuciumat”

%d blogeri au apreciat: