machetedidactice.com

Când dintr-un bol extragi biletul cu Răscoala de la Bobâlna, trebuie să scrii despre ea

Continuă „lupta” cu materia numită istorie. Nu că ar fi urâtă ori neinteresantă, dar nu are lipiciul necesar și nici „cârligul” existent la alte materii. Eu îmi dau toată silința să o fac cât mai atractivă și interesantă, dar se vede treaba că nu depinde numai de mine.

La școală, domnul care o predă nu a reușit să-l atragă pe școlar iar la demersurile făcute de el (școlarul) nu a reacționat așa cum ar fi trebuit (profesorul). Ce vreau să spun: doresc să afirm că un școlar ar trebui încurajat dacă cel de la catedră vede că a depus eforturi și a alocat din timpul lui liber în această direcție.

Nu contenesc să o prezint, pe ea, pe istorie, ca o înșiruire de povești, una mai interesantă ca alta și ca o dovadă a zbuciumului, progresului și tot ce ține de viața asta. Am momente în care povestea e foarte interesantă, atractivă, dar am și momente în care plictisul și neatenția e maximă. Însă demersul meu va continua atât cât va fi nevoie și cât se va putea.

Ultimele două săptămâni au fost alocate pentru o activitate mai altfel: copiii au extras dintr-un bol un bilețel iar ceea ce scria pe el trebuia dezvoltat. Luca a extras biletul cu subiectul „Răscoala de la Bobâlna” unde a avut de confecționat mai multe materiale, toate scrise de mână.
Primul a fost o prezentare a faptelor în care să se descrie ce și cum s-a întâmplat.
A doua cerință a fost scrierea unor curiozități legate de faptul istoric petrecut.
A treia cerință se referea la întocmirea unui rebus.
Pe lângă toate acestea a mai trebuit completat un chestionar istoric dat tot de domnul profesor.

Și le-am luat pe rând.
Pentru că în manualul de istorie nu este pomenit de Răscoala de la Bobâlna am căutat un material din care să afle ce s-a întâmplat atunci și ce a dus către această manifestare a țăranilor.

Am cules informațiile în două fișiere, unul mai simplu și unul mai complex, pe care copilul le-a citit, iar mai apoi a făcut un rezumat, scris de mână, așa cum dorește profesorul.

RASCOALA DE LA BOBALNA

RĂSCOALA DE LA BOBÂLNA

După ce rezumatul a fost făcut, a trecut la cerința a doua, acolo unde a scris curiozități (un fel de-a spune, mai mult cunoștințe) despre formarea statelor feudale nu doar despre Bobâlna.

Apoi, Luca a completat un rebus legat tot de acest subiect: Bobâlna. A fost destul de greu pentru că trebuit să-l confecționăm noi, negăsind nimic în acest sens.

Întrebările rebusului sunau așa:

1 – În Transilvania între anii 1437 și 1438 a avut loc Răscoala de la … ?
2 – De la cine se colecta zeciuiala?
3 – Cu cine doreau țăranii să ajungă la o înțelegere?
4 – Cum se numește Tratatul semnat la Căpâlna (două cuvinte)?
5 – Care țărani nu erau obligați să plătească?
6 – Unde s-a dat o luptă între țărănime și armata clasei privilegiate?
7 – Cu ce era înarmată țărănirea?
8 – În septembrie 1437 s-a semnat o … între nobilii maghiari, clericii catolici, sașii și liderii gărzilor secuiești.

Cam atâta inspirație s-a avut pentru această cerință, dar tot s-a recapitulat ceea ce s-a lecturat înainte.

Ultimul punct de rezolvat a fost fișa primită de la școală.

La subiectul cinci, cel de 18 puncte, se cerea ca să se facă un text istoric utilizând termenii: Bogdan I, cnezat, voievodat, suzeranitate, marcă.

Și pentru că nici despre Bogdan I nu s-a vorbit deloc la școală și nici în manual nu există de cât menționat și anii de domnie, am purces la căutat informații necesare pentru a fi citite, pentru ca mai apoi să se poată concepe textul cerut. A fost frumos pentru că a aflat așa de multe noutăți, iar unele dintre ele erau legate de locuri aflate în apropierea noastră, pe care copilul le-a vizitat de mai multe ori.

Iată ce a ieșit:

Bogdan I, supranumit și Bogdan Întemeietorul, a fost voievod al Maramureșului și domn al Moldovei. A domnit în Moldova 4 ani, conform Letopisețului de la Putna: „Și a domnit Bogdan, 4 ani”.
El era moștenitorul unui cnezat, compus din 22 de sate. Locuința lui era la Cuhea, o adevărată fortăreață situată pe malul stâng al Izei.
„Descălecătorul” Dragoș, reușise să înființeze în partea de est a Maramureșului o nouă entitate teritorială, în calitate de Marcă Ungară, numită Moldova după râul cu același nume.
Bogdan s-a aflat în relații bune cu regele Ungariei, Carol Robert de Anjou (1308-1342)cel căreia i-a acordat demnitatea de voievodat al Maramureșului.
Bogdan a intrat în conflict cu regele maghiar Ludovic I de Anjou (1342-1383) încă din anul 1343, atunci când l-a decăzut din demnitatea de voievod al Maramureșului și l-a declarat infidel.
Bogdan s-a răzvrătit de mai multe ori în fața regelui care voia să fie suzeran peste Moldova, iar acesta a fost nevoit să renunțe supunerii Moldovei, mulțumindu-se cu confirmarea domeniilor pe care Bogdan le deținea în Maramureș, împreună cu frații săi.
Sub conducerea lui Bogdan a luat naștere noul stat moldovean care avea capitala la Siret însă voivodul prefera să stea mai mult la Rădăuți unde a ridicat o biserică (Bogdana) unde a și fost înmormântat.


Dealul din malul Izei pe care se află ruinele reședinței voievodale (sursa: wikipedia)


Grupul statuar Bogdan Voievod (sursa: wikipedia)

O activitate care a cerut multă documentare, dar și timp pentru realizare. Asta înafară de restul obligațiilor cerute de restul materiilor. Sănătoși de-am fi să mai aflăm așa informații interesante.

Dă-i un răspuns lui MacheteAnulează răspunsul

8 gânduri despre “Când dintr-un bol extragi biletul cu Răscoala de la Bobâlna, trebuie să scrii despre ea”

%d