„Absolut tot” de Nicola Yoon

A intrat în casa noastră în vară, atunci când a făcut parte din cărțile de la premiu. Nu am văzut filmul iar recenziile, zecile de renzii care au apărut, nu le-am citit în amănunt. Remarci pro și contra am auzit dar așa se întâmplă în cazul multor cărți.

Acum am citit-o. Și eu și copilul și vreau să vă spun cum s-a văzut și simțit prin ochii noștri; cei ai unui copil de aproape 12 ani și prin cei ai unei mame ce bifează jumătate de secol peste nu foarte multă vreme.

E interesantă paralela asta pentru că opiniile curg în timpul lecturii iar optica prin care sunt privite evenimentele diferă, așa cum e și firesc.

Pentru Luca, extrem de interesantă a fost Madeline, boala ei, relația cu mama dar mai ales Olly, băiatul de care Madeline se îndrăgostește foarte repede.  A remarcat și apreciat spoilerele pe care fata le face, cele legate de cărțile pe care le citește sau care îi plac. A ținut să precizeze că nici el nu a înțeles „Micul prinț” și poate ar fi cazul să-l recitească.
Au fost analizate, printr-un fel de suprapunere cu viața lui, cum se desfășura viața în familia lui Olly. Prezența unui tată alcoolic, răcnetele și violența domestică nu au trecut neobservate. A existat un soi de ușurare că lui nu-i e dat să trăiască așa o viață pentru că nu știe cum ar fi gestionat-o.
Frământările copilei îndrăgostite care este nevoită să privească întreg acest zbucium de la fereastra casei sale ultra-sterilizate, amplifică într-un fel această neputință.
A mai apreciat și relația fetei cu propria mamă, cea care dă dovada unui devotament pe care numai la un părinte îl poți vedea. Numai că în spatele acestui devotament se ascunde altceva.
Este evident că pasajele în care fluturii zboară în stomac au fost și ele savurate dar într-un fel în care am înțeles că nu mai este vorba de un cititor începător ci de unul care are deja un bagaj destul de bogat. Și am vorbit și pe marginea lor, nu la inițiativa mea ci a lui.

Pentru mine, mai important a fost cum a gestionat părintele o asemenea dramă iar după cum a decurs scenariul mi-am dat seama, devreme, că ceva nu e în ordine cu mama. Din nefericire așa a fost.
Și te gândești până unde poți merge cu protecția asta chiar dacă ea este justificată. Pentru că trauma suferită de mama care mai era și medic a dus manifestarea pe un făgaș nefiresc, periculos, de un egoism fără limită.
Și nu poți să nu te întrebi cum un om atât de educat nu poate realiza, după ce se așază durerea pricinuită de pierderea soțului și a copilului, că modul în care procedează este total eronat și nu poate face bine ci, dimpotrivă, are menirea de a distruge.
Se putea, foarte bine, ca în momentul în care copila a aflat adevărul să-și renege propria mamă din motive mai mult decât întemeiate. Și aici, fata dă dovada unei maturități pe care nu ai cum să n-o apreciezi.
Nu pot omite prezența Carlei, asistenta ce are grijă de Maddy atunci când mama ei este plecată la serviciu.

Cartea are un aspect aparte datorită desenelor ce sunt inserate în ea dar și după cum este dispus textul corespondenței dintre cei doi adolescenți.

Desenele lui Madeline sunt foarte frumoase, pline de umor.

Așadar, veți decide singuri dacă o veți citi ori nu, achiziționa ori ba. Fiecare „trăiește” o carte după propriile valori dar și experiențe. Poate de aceea e bine ca pentru a putea emite judecăți de valoare, dar mai ales a  comenta un text, să-l citiți mai întâi așa trecându-l prin filtrul propriu. Sunt situații în care ajungi la alte concluzii decât alții.

Lasă un răspuns

2 gânduri despre “„Absolut tot” de Nicola Yoon”

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: