A nins mult, spre bucuria copilului. Aseară, a ieșit afară pentru a vedea cum se aștern fulgii. E o zăpada udă tare, nu pufoasă și disconfortul pe care-l ai la puțină vreme după ce o testezi, mai scade din farmecul întâlnirii.
Dimineață, când era proaspătă și neîntinată, curtea școlii s-a umplut de copii. Cum or fi stat la ore numai ei știu dar în clase e foarte cald și cred că s-au uscat în timp util, adică de la o pauză la alta.
Atmosfera e frumoasă, personal am o senzație de curățenie și în toată mizeria care ne înconjoară e o binefacere.
Pentru că e frig, oamenilor de zăpadă pe care i-am meșterit le-am pus hăinuțe. Ei sunt frumoși oricum, însă acum au un aer mai prețios.
2 gânduri despre “Când oamenii de zăpadă au nevoie de hăinuțe”
Foarte frumos! Aștept prima ninsoare și la Iași, sper să fie cât mai curând.
Va veni, cu siguranță!