machetedidactice.com

Școlărel de clasa a VI-a * Înapoi în feudalism

Nu știu la voi cum este dar la noi, de fiecare dată, parcă ultimul proiect e cel mai frumos. Privit din această perspectivă, ultimul proiect la care s-a lucrat le-a surclasat pe celelalte și s-a cocoțat pe prima treaptă a podiumului. A durat câteva zile până a căpătat forma finală dar entuziasmul și freamătul a atins cote maxime.

Cel la care mă refer este un proiect la istorie, pentru că aici întâmpinăm mai multe probleme în sensul că nu este o materie îndrăgită. Dar proiectele de genul celui de astăzi vine să demonteze aceste sentimente, și ajungem până-ntr-acolo că se exclamă:

– Super, mama, vreau să mai lucrez pentru că-i foarte frumos!

S-a ajuns la perioada feudalismului și materialul pe care l-am abordat a atins mai multe subiecte care au avut menirea să deslușească ce anume s-a petrecut atunci. Practic, ceea ce a lucrat Luca a fost ca o întoarcere în timp.

Pentru a putea fi prezentat la ora de istorie, întrebările a fost traduse iar răspunsurile au fost date în limba română, asta deaorece istoria nu se studiază la clasă în limba engleză.
Proiectul l-am downloadat de pe  teacherspayteachers.

Iată despre ce anume am vorbit și din ce este alcătuit acest proiect.

Structura socială în feudalism                                        

S-a vorbit despre șerbi și țărani, cavaleri și lorzi, regi și regine. A trebuit completat un chestionar. De salutat, la toate capitolele din proeict, prezența unui vocabular, acolo unde a trebuit dată definiția cuvântului, spune care sunt sinonimele și făcut o propoziție care să cuprindă și cuvântul la care se făcea referire.

Minunată prezența unor întrebări care cereau răspuns – Gândirea critică.

Apoi s-a vorbit despre biserică și importanța ei. S-a aflat despre zeciuială și ce anume înseamnă ea, care era atitudinea bisericii față de enoriași dar și importanța ei în societatea feudală.

A fost momentul să vorbim despre catedrale și stilul în care au fost ele construite, să vedem câteva stiluri de arhitectură dar și termenii specifici folosiți atunci când vorbești despre ele.

Întrebările de la Critical Thinking au fost:
De ce crezi că bisericile au construit asemenea catedrale?
Crezi că zeciuielile erau corecte?

Următorul capitol a fost acela în care s-a vorbit despre fermieri, mâncare și unelte. Ca și acum, secera era o uneală foarte folosită și pe lângă ea am aflat de existența unui sfredel – precursorul burghiului de astăzi, despre plug dar și daltă.

Un moment „gustat” a fost acela al completării celor două platouri: unul pentru nobili și unul pentru țărani. Multe discuții s-au iscat dar și mai multe comparații.

Întrebările de la Critical Thinking au fost:
Cum crezi că s-a schimbat viața fermierilor de atunci până astăzi?
Cum crezi că s-a schimbat alimentația din acea vreme până astăzi?

Un alt subiect extrem de palpitant a fost acela în care a fost vorba despre igienă și îmbrăcămintea acelor timpuri. Despre ciuma bubonică – Moartea Neagră, nu era complet străin iar acesta a fost un moment prielnic pentru a afla mai multe detalii.

Întrebările de la Critical Thinking au fost:
Crezi că epidemia de ciumă s-a răspândit mai repede la țară sau la oraș?
Cum a evoluat igiena din feudalism până astăzi?

Ultima, dar nu cea din urmă, a fost Scrierea în feudalism. Aici, Luca a avut posibilitatea să-și compună propria monogramă și ce a ieșit a fost îndelung savurat.

Întrebările de la Critical Thinking au sunat așa:
De ce crezi că erau cărțile așa de scumpe în Evul Mediu?
Asemenea tipărituri ar fi avut succes în ziua de astăzi?

Cam așa am călătorit noi înapoi în evul mediu. Și a fost o călătorie pe cinste, zău!

Lasă un răspuns

%d