Școlărel de clasa a V-a * „Story cubes” de luna mai

Printre zilele ploioase și răcoroase care ne însoțesc această perioadă, se mai strecoară și câte una mai altfel. Adică una din aia care te invită să ieși din casă, să-ți mai speli mirosurile și timpanele cu senzații proaspete și noi.
Suntem pe final de an școlar, cerneala de pe teze nici nu s-a uscat și o oboseală – poate justificată- ne încearcă, școlari și părinți deopotrivă.
Nu știu dacă a mai fost an școlar de când sunt părinte în care să-mi doresc cu mai multă ardoare să se termine. Am obosit căutând să găsesc înțelesurile manifestărilor și atitudinilor celor care stau în fața noastră dar și lângă noi: profesorii, părinții, copiii.
Am parcurs un an fragmentat de multe pauze și, după mine, astea nu au adus o relaxare, ci dimpotrivă. Reluările cursurilor s-au desfășurat mai anevoios iar intratul în ritm, mai încet.
Despre prima clasă de gimnaziu care stă să se sfârșească voi mai povesti că multe sunt de zis.
Dar vreau să revin la natura care ne-a răsfățat și fără de care nu am putea trăi. Prin frumusețea și puritatea ei, are capacitatea de a ne scoate din momentele de depresie care ne tot dau târcoale. Mie, mamei, mai mult. 🙁

Am luat cărțile și un joc și am plecat la soare, inegalabilul și preaîndrăgitul soare.
Luca a reușit să termine „Istoria lui Răzvan” despre care am povestit aici, iar eu să încep „Mâța vinerii” pe care o așteptam așa de nerăbdătoare. Nu pot vorbi nimic despre ea pentru că acum sunt în plin proces de lecturare. Și e foarte bine!

Locul în care mergem este același de câțiva ani buni, acolo având tot ce ne trebuie. Există un mic lac în stuful căruia, de anul trecut, locuiesc niște rațe sălbatice. Anul acesta am asistat la niște reprezentații de măiestrie în ale zborului, de care doar ne-am bucurat, neputând desluși sensul și nici mesajul transmis.

Pe lacul de care vă pomeneam e acum mare concert, asta pentru că broscărimea e în plin proces de curtare. Nu vreți să știți ce orăcăială este și pe câte voci!

Pentru că această întindere de apă are și un grătar, el se mai înfundă de la vegetația prezentă, iar atunci când îl cureți în josul lui se formează ca o cascadă a cărei zgomot este liniștitor.

Aici, pe acest tăpșan, de-a lungul anilor am citit o sumedenie de cărți frumoase pe care le-am asociat și cu mediul înconjurător, atunci când s-a putut. Dar nu prea ai cum să nu poți pentru că cerul, vegetația, îți oferă toate ingredientele. Iar în cărțile citite de noi se regăsesc aceste elemente.

Socul stă să înflorească, la fel ca și iasomia, iar celelalte flori care au ca timp de înflorire alte perioade ale anului vor veni să completeze paletă multicoloră.

Tura asta am fost inspirați și am luat cu noi și story cubes, excepționalul joc de care vă povesteam cu alte ocazii pe acest blog.                               

Și am mai tras câteva partide de relaxare iar pentru a exemplifica una dintre ele, puteți asculta cele câteva minute înregistrate. Bineînțeles că scopul acestor povestiri „confecționate” ad-hoc este acela al distracției, alegându-se variante cât mai hazlii.

De data asta nu am jucat doar în doi, mătușa lui Luca dorind a ni se alătura. Și a fost mai nostim!

Am plecat cu bateriile reîncârcate așteptând următoarea revedere care nu va fi prea târziu. Mâine – poimâine.                                                   

 

Lasă un răspuns

5 gânduri despre “Școlărel de clasa a V-a * „Story cubes” de luna mai”

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: