Școlărel în clala a V-a – „Dragă domnule Henshaw” sau cum să porți o corespondență constructivă

O carte extrem de utilă, Dragă domnule Henshaw, din care se pot învăța foarte multe, chiar din debutul ei.
Copilul poate lesne observa greșelile de ortografie pe care le face micul școlar, aflat atunci în clasa a II-a, dar care nu-l opresc din demersul său. E minunat acest exercițiu, de a coresponda cu cineva, puțin probabil să se mai petreacă în zilele noastre. Dacă mai ai și un soft care să-ți corecteze automat textul, nu prea înveți nimic.

Pe măsură ce se adună scrisorile, cititorul va observa că și greșelile copilului dispar, ceea ce te face să înțelegi că numai insistând vei rezolva neajunsul.

Dar cine este cel care scrie scrisorile și cel care răspunde?
Leigh Boots este un băiat în clasa a II-a care este impresionat de cartea citită de doamna învățătoare. Numele cărții este „Cum să distrezi un câine” și este semnată de Boyd Henshaw. Atât de mult i-a plăcut, că a citit-o de multe ori dar a și lucrat pe marginea ei (vezi unde-i povestește de dioramă).
Când a ajuns în clasa a șasea, micul Leigh a primit ca temă un referat despre un scriitor, asta pentru a-și îmbunătăți abilitățile de scriere. Cui avea să-i trimită băiatul întrebările dacă nu celui care a scris cartea preferat?
Și așa, l-a rugat să-i răspundă la zece întrebări.
Leigh trăiește alături de părinții lui într-o casă pe roți, adică o rulotă. Spațiul strâmt nu le permite multe lucruri dar copilul este mulțumit așa.
Tatăl este șofer pe camion iar mama cea care are grijă de copil. Ea îl supraveghează și atunci când găsește scrisoarea cu întrebările adresate scriitorului îl „forțează” să răspundă.

Mama mă tot bate la cap în legătură cu întrebările tale prostești. Zice că, dacă vreau cu adevărat să ajung scriitor, trebuie să-ți urmez sfaturile. Ar trebui să citesc, să privesc, să ascult, să gândesc, să scriu. Zice că cea mai bună metodă de a începe e să-mi pun fundul pe scaun și să-ți răspund la întrebări și s-o fac pe larg. Așa că poftim.(pag. 20)

Și băiatul, mai mult împins de la spate, începe să comunice, în scris, cu preferatul lui. Atunci când se oprește din demers, mama are ac de cojocul lui.

N-aveam de gând să-ți mai răspund la nici o întrebare, dar mama nu vrea să ducă televizorul la reparat pentru că spune că-mi face creierul să mucegăiască. Sunt în vacanța de Ziua Recunoștinței și mă plictisesc atât de tare, încât m-am gândit să-ți mai răspund la câteva dintre întrebările tale mucegăite cu creierul meu mucegăit. (pag. 22)

Și așa, corespondența înlesnește o legătură frumoasă, scriitorul devenind confidentul copilului. El este părtaș la toate transformările ce apar în viața elevului și chiar dacă nu-i răspunde decât rar, băiatul pune mare preț pe sfaturile lui.

Veți găsi în povestea asta tot felul de situații cu care se poate confrunta un copil iar rezolvarea lor poate vă va ajuta. Mama lui Leigh dă dovadă de multă înțelepciune în relația pe care o are cu tatăl copilului, chiar dacă la un moment dat drumurile lor se despart. Ea rămâne cu băiatul iar tatăl păstrează câinele, pe Bandit, de care am uitat să pomenesc până acum. 😉
Finalul este unul frumos și vă las să-l descoperiți singuri.

Ca și-n alte dăți, nu am dorit să las povestea doar citită ci să mai vorbim puțin pe marginea ei. Și pentru că a fost și ea cu noi în călătorie la Brașov, a fost auzită și de cele două fetițe pe care le-am vizitat. Am avut norocul ca cea mare să ne poată da caietul de lectură pe care-l avea de la școală, caiet în care erau mai multe întrebări legate de cartea asta.

Pentru că la școala lui Luca abia acum s-a intrat în clubul de lectură, cel înlesnit de Editura Arthur, nu avem decât un singur caiet de acest gen dar în el negăsindu-se povestea de față. Numai că Mara fiind înscrisă de mai multă vreme în club, îl avea și așa am ajuns să lucrăm și noi pe el. A fost atât de frumos! Trei copii, de vârste diferite, care comentează același text.                                           

Ajunși acasă, am confecționat celebrele noastre cartoline și am mai pus de-o vorbă.

Atașez fișierul în care găsiți aceste cartoline. Le puteți printa și lamina pentru ca mai apoi, cu ajutorul lor, să puteți face o activitate la clasă.

cartoline-dmh-romana

Pe lângă materialele confecționate de mine, am mai căutat, găsit și tipărit materiale în limba engleză. Noi am lucrat pe ele și nu a fost rău. Puteți încerca și voi. 🙂

dearmrhenshawnovelstudyfreebie

dearmrhenshawstudentnovelstudypacket

Cam asta despre Leigh și corespondența lui. Cine știe, poate va avea și Luca, la un moment dat, această ocazie.