Daaa! Frig astăzi, chiar foarte frig!
Și frumos, trebuie să recunosc. După ce dimineață mi-am rezolvat probleme ce erau pe lista de priorități, am venit acasă și i-am povestit copilului ce ger este. A nins aici și natura – tot ea!- a reușit să acopere toată mizeria care domnea pe străzi.
A nins chiar foarte mult și e un alb de-ți sparge ochii dar senzația de curat, imaculat, mai îndulcește frigul. Frigul ăsta pe care l-aș lăsa să stea alături de mine cel mult o lună pe an. Dar… nu ține de mine! 🙂
Așa că fac tot ce pot să găsesc părțile minunate ale anotimpului glaciar și să mă bucur că suntem privilegiații care străbat cele patru anotimpuri.
Luca iubește iarna, poate și pentru că este anotimpul aniversării lui. E dornic de tăvălit prin zăpadă și are o bucurie molipsitoare. Atunci, nu-i lucesc doar obrajii rumeni ci și ochii, sufletul.
Eu gestionez, pe an ce trece, tot mai greu gerurile astea și încerc să mai fur de la ei, de la copii, fărâme de putință.
Pe la ora 15:00 bătea un soare de spuneai că nu a scăpat nici un colțișor fără un cristal montat pe el. Așa că, ne-am hotărât să mergem la Nada Florilor, un loc minunat pe care-l vizităm indiferent de anotimp.
Ca aproape de fiecare dată, nu era nimeni care să ne perturbe joaca. A fost prin flori și iarbă, frunze uscate iar acum a venit rândul zăpezii. Dacă la restul am participat la asta nu prea, cam cu sfert de măsură. Dar lui Luca nu i-au mai ajuns picioarele pentru a sări cât mai departe în mormanele de zăpadă.
Am stat zeci de minute și am așteptat ca să-și potolească dorul de jucat iar la un moment dat mi-a fost frică să nu fie atât de ud încât să înghețăm pe drumul de întoarcere. Și am avut ceva de străbătut.
Aveți vreun loc deosebit pe care să-l vizitați în toate anotimpurile?
