Activități educative copii – Și-am fost la „Fantastic Beasts”

Da, am reușit să mergem la film toți trei, după o îndelungată perioadă de așteptare. Asta nu înseamnă că nu am fost la nici o vizionare ci nu am reușit să bifăm formula, din varii motive.

1478973601063
Am așteptat să-l vizionăm pentru că suntem fani ai scrierilor lui J.K. Rowling și lumea lui Harry Potter este una din care credem că facem și noi parte, în măsura în care acest lucru poate fi posibil. 🙂

Fantastic-Beasts-and-Where-to-Find-Them-poster.png

La lansarea de pe 18 noiembrie am fost prezenți, datorită tehnologiei, și am văzut declarațiile date de toți participanții, actori și scriitori deopotrivă. Nu am dorit a fi prezenți la cinematograf la lansare, asta pentru că nu agreez aglomerările și nebunia excesivă. Dealtfel, ora la care am ales să-l vizionăm spune multe; 16:20, o oră la care sala este, de cele mai multe ori, goală.
Ne-am luat fiecare ce-i place, o cutie de popcorn, o apă și un suc, câteva alune glazurate și ne-am așezat pe locurile noastre.
Cu toate că în sală mai erau în jur de 10 persoane, lângă noi s-a pus o familie cu un copil, care nu cred să fi avut mai mult de 6-7 ani.
S-au tot foit și au vorbit pe toată perioada reclamelor și m-am gândit că le va fi îndeajuns această perioadă, dar m-am înșelat.
După începerea filmului, și după multe ambalaje desfăcute, cel mic a scăpat nachos-urile pe jos. A început căutarea lor pe după scaune și atunci s-a constat că nu erau căzute chiar toate din ambalaj. După ce vorbăria a continuat și cele de ronțăit terminate, s-a auzit cel mic:

– Nu mai avem nimic de mâncare?… Tata, nu mai este nimic de mâncare?
– Păi nu le-ai scăpat pe jos?
– Du-te și cumpără altele!

Și tata a plecat, nu înainte de a mai vorbi puțin la telefon.

În timpul ăsta copilul a urcat și coborât scările, a sărit de pe un scaun pe altul, iar la un moment dat a început să cânte:

Teddy are pentru tine
Fructe, morcovi, vitamine!

Eram un pachet de nervi în condițiile în care, din grabă, am luat bilete la filmul care nu avea titraj ci era dublat. Cu toate că sonorul era așa, ca-ntr-o sală de cinema, tot am fost nevoiți să stăm cu urechile ciulite. Până când nu s-a mai putut și i-am rugat să facă liniște. Să nu credeți că lucrurile s-au liniștit, nuuu, au vorbit cu o tonalitate mai scăzută și au butonat telefoanele non-stop.

Când s-au aprins luminile, ei erau deja plecați, în urma lor rămânând sticlele cu suc (Teddy – una dintre ele) toate ambalajele aruncate, nachos-ul și popcornul împrăștiat peste tot. Câteva scaune mai jos era la fel, aceeași mizerie 🙁
Cum oare să învețe copiii ăștia și de la cine dacă părinții nu sunt în stare să respecte niște reguli elementare?
Cum poți veni la un film la care știi că cel mic nu se va uita și va face atâta tărăboi?
De ce nu putem viziona în condiții optime un spectacol?
Întrebări pe care nici n-ar trebui să le mai punem.

În rest, filmul a fost frumos, cu efecte speciale de vis, actori talentați, costume inedite din anii 20, atunci când se petrece acțiunea și cu o coloană sonoră atât de familiară nouă. Poate cei care dublează ar trebui să respecte numele personajelor, eroului principal i se punea Salamand iar „încuiaților” li se spunea „non-magi”.

La plecare se lăsase o ceață groasă-lăptoasă, dar chiar și așa nu a reușit să acopere ornamentele de Crăciun.

Așa că, vă invităm la film!

Lasă un răspuns