Machete didactice – Clasa Pregătitoare – ultimul an al primei generații

Anul acesta se încheie primul ciclu din experimentul cu clasa pregătitoare. Părerea mea despre acest concept am mai rostit-o iar anii care au trecut și ceea ce am văzut și auzit, mi-au mai așezat sentimentele. Da, atunci când a fost implementat acest concept, chiar când fiul meu cel mic a intrat în școală, noi l-am fentat. Din datele pe care le aveam atunci, nu se mula pe noi și alegerea făcută a fost de bun augur. Sunt multe elementele care nu ar fi fost bune pentru copil, având în vedere că la începutul clasei întâi, copilul citea, socotea dar nu desena și colora cu plăcere. Ori clasa pregătitoare pune foarte mare accent pe aceste noțiuni. În unele locuri chiar prea mare.

Și aici părerile celor care lucrează în sistem diferă, așa cum este și firesc, dar timpul a fost, se pare, un sfetnic bun pentru cele/cei care au depus efort și implicare. Pentru că nu-i ușor.
Cu zeci de ani în urmă când noi mergeam pentru prima dată la școală, vârsta de 6 ani era specifică clasei întâi. Cu timpul ea a sărit la 7 sau, în unele cazuri, chiar la 8 ani. Ori sute de mii de copii dacă nu chiar milioane au mers la școală la acea vârstă și nu a constituit o tragedie. Acum părinții sunt mai protectivi iar sistemul de valori s-a schimbat. Și mentalitățile dealtfel.
Cu bune și rele, clasa pregătitoare și-a urmat cursul. Cu manuale sau fără, copiii alături de părinți au dat piept cu un concept experimental. La unii a mers, la alții nu.
Cu siguranță că timpul va așeza lucrurile într-o matcă favorabilă dar pentru ca asta să se întâmple este nevoie de implicare. A dascălilor, școlii dar și a celor care finanțează unitățile de învățământ.
Până una alta, învățătorii și profesorii sunt principalii finanțatori, din buzunarele proprii iar pe lângă ei și părinții care au dorit o modificare în bine a acestui act atât de important, dacă nu vital; educația.

Cum arată clasele și grupele se vede. La unii mai moderne, la alții mai cârpite. După buget. Dar dacă există dorință și voință, se pot face multe. Dialogul facilitează asta.

Așadar, hai că punem mână de la mână să primim copiii în locuri care să-i îndemne la studiu. Ce ziceți?

Detalii machete: Copacul cunoașterii este alcătuit din două piese, dimensiunea lui fiind de 1.50m. Trunchiul alcătuit din cărți.

Școlarii au dimensiunea de 1 m.