Pentru cine credea că Anton Cehov a scris numai pentru oamenii mari, ei bine, e momentul să afle că nu e așa. Marele clasic rus a lăsat și copiilor mai multe povești minunate printre care și Kaștanka.
Apărută la Editura Arc, povestirea este una dintre micile bijuterii în proză scrise de Cehov.
Povestea se întinde de-a lungul a VII capitole în care aflăm despre peripețiile prin care trece o cățelușă pe nume Kaștanka.
În primul capitol – Năravuri proaste – aflăm despre stăpânii acestei cățelușe dar și despre traiul pe care aceasta-l avea alături de ei, unul nu prea fericit. În ciuda faptului ea era bucuroasă și loială. La un moment dat pleacă, însoțindu-și stăpânul, și se rătăcește.
In ciuda unei fugi ce a durat o zi întreagă, cățelușa nu reușește să-și găsească stăpânul dar este găzduită de un străin care o tratează diferit față de cum era obișnuită. Primește multă mâncare și nu este lovită. Asta aflăm din capitolul II – Străinul misterios.
Dar surprizele nu întârzie să apară. În capitolul III – O nouă și foarte plăcută cunoștință – cățelușa face cunoștință cu câteva personaje bizare:
un motan pe nume Fiodor Timofeici și Ivan Ivanâci – un gânsac. Ei nu-i fac o primire la fel de călduroasă ca cea a străinului.
Capitolul IV – Curate minunății – ne arată că trupa nu este completă, din ea mai făcând parte și o scroafă neagră pe nume Havronia Ivanovna.
Este momentul în care Kaștanka primește de la noul stăpân un nume diferit; Tanti. Ea are ocazia să vadă cu ce anume se îndeletnicește bizara trupă și asistă la repetițiile pe care aceasta le face. Dresorul lor este străinul.
Timp de o lună cățelușa asistă la toate aceste repetiții și se obișnuiește cu atmosfera din casă dar și cu obiceiurile locatarilor. Îi merge foarte bine și din javra slăbănoagă se transformă într-o cățelușă grăsuță. Nu durează mult și stăpânul începe să o învețe și pe ea tot felul de scamatorii:
să meargă pe labele dinapoi, să joace, să tragă de sforicelele clopoțelului și pistolului, să sară prin cerc.
I se tot repetă că este foarte talentată.
Din capitolul VI – O noapte zbuciumată – aflăm cum a perceput Kaștanka venirea morții în cămăruța pe care o împărțea cu celelalte animale. A fost înspăimântată și înfricoșată. A aflat că gânsacul, lovit fiind de un cal, a murit, iar clipele lui de agonie au fost foarte emoționante pentru toți. Mai ales pentru micul cititor.
Finalul poveștii este oarecum imprevizibil asta pentru că trupa nou formată are parte de prima reprezentație care se dovedește a nu fi foarte reușită, din contră.
Faptul că din rândul spectatorilor cineva o recunoaște face ca micuța cățelușă să lase totul și să fugă la stăpânii ei. Asta în ciuda modului în care ei se purtau cu ea.
Copilul a considerat că finalul nu este unul fericit pentru patruped. Cel puțin așa se simte de la înălțimea celor 10 ani, atât cât are el. Dar pe Cehov merită să-l citim pentru a ne putea bucura sufletul de măiestria scrisului.