Un pitic a plecat de acasă.
Trebuia să plece dar nu acum. M-aș fi așteptat să-mi spună încotro vrea să o ia dar nu am mai apucat să stau de vorbă cu el. Am fost prinsă cu finalul ăsta de an, cu festivitatea de premiere, cu testarea la engleză. Nu mai amintesc de Brexit. 🙁
Poate o fi obosit să mai aștepte ori faptul că nu avea cu cine schimba o vorbă l-a determinat să ia această decizie.
Dacă-l vedeți, să-i spuneți că mi-e dor de el și că aș mai fi avut câte ceva să-i spun. Dar l-am învățat cum să se comporte și să vorbească, așa că nu-mi fac griji că n-o să se descurce. Aștept cu interes vești despre el. Prin voi și de la voi. 🙂
