Istoria de clasa a IV-a reprezintă o alergătură prin toate epocile și prin toată lumea. E foarte greu pentru un adult să țină pasul cu ceea ce se înșiră de-a lungul a 96 de pagini, darămite unui copil. Am mai povestit despre experiența noastră istorică și despre cum decurg activitățile legate de domnitori. Cred că poveștile sunt cele care pot ajunge la inima copilului și de acolo poate reține esențialul, fără ani prea mulți și nici alte mici detalii.
Am achiziționat de-a lungul timpului tot soiul de cărți ce tratează temele istorice, dar unele dintre ele sunt prea complicate pentru Luca. De fapt, pentru nivelul la care a ajuns el acum, la materia numită istorie.
Cărțile de la Editura Gama au venit în întâmpinarea acestor probleme dar pentru, noi puțin cam târziu. Am apucat să le folosim pe cele în care se făcea referire la artă, la Educație civică, dar pe cele de la istorie doar Cuza și Carol I au fost odată cu lecția predată la școală. Pe Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, Luca a dorit să-i citească de plăcere, în timpul petrecut pe tăpșan.
Acolo, la iarbă verde, departe de zgomotul strident al civilizației, totul capătă alte valori, culori, nuanțe. Atât de frumos cum nu puteți crede. Natura completează în cel mai fericit mod cu putință orice fragment îl citești. Are această capacitate de a se mula pe orice subiect.
Am prins o dimineață de sâmbătă strașnică, în care noi doi dar și multe alte vietăți, am aflat multe lucruri despre Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru că cu el a dorit copilul să înceapă. Nu eram străini de acest mare domnitor și asta pentru că am vizitat multe din Mănăstirile ctitorite de el. Fiind aici, în apropierea locuinței noastre nu am pierdut nici o ocazie de a le desluși tainele. Pe lângă mănăstirile vizitate am citit și o parte din legendele care au rămas în urma lui.
Uneltirile lui Petru Aron – video
Despre cea mai recentă vizită a noastră la Putna puteți afla mai multe de aici.
Dar să revenim la lecturile cărticelelor Români celebri de la Editura Gama. După Ștefan cel Mare și Sfânt a urmat Carol I, asta pentru că la lecția de istorie, acest subiect îl are de pregătit. Dacă despre domnitorul Moldovei bagajul de cunoștințe era mai vast, nu același lucru se poate spune și despre Carol I. Am vizitat Castelul Peleș anul trecut și am avut parte de un ghid care turuia de parcă era întors cu cheia. 🙂 Informațiile pe care le-a oferit vizitatorilor au fost foarte multe într-un timp relativ scurt, dar poate ceea ce a distras atenția grupului a fost prezența unei familii cu doi copii, unul dintre ei plângând aproape tot timpul. Situația creată a fost foarte stânjenitoare în condițiile în care ghidul a solicitat tutorilor să rezolve problema, aceștia din urmă simțindu-se ofensați de atenționare. Bașca au mai și vociferat. 🙂
Ne vom întoarce în timp, spre mijlocul secolului al XIX-lea, în vremuri deloc ușoare pentru Europa. Lumea se moderniza cu o viteză uluitoare, imperiul lui Napoleon se prăbușise, iar peste tot izbucneau revoluții – industriale, culturale, naționale. Statele mici, altădată parte din imperii, doreau să se cârmuiască singure.
Descoperirea motorului cu aburi făcuse ca industria să ia avânt: omul lăsa muncile grele în seama mașinilor, care prodeceau mai repede și mai mult. Mărfurile ajungeau dintr-o parte în alta a Europei cu mai mare ușurință, pentru că existau căi ferate.
Literatura se schimbase, și ea: apăruse un curent nou, romantismul, care încerca să păstreze vie, în acele vremuri în care lumea era fascinată de mașinării, dragostea față de natură. Peste tot se simțea, așadar, o dorință de schimbare, cdare cuprindea, încet – încet, întregul continent.
Carol I – Alegerea românilor – video
Carol I – Venirea pe ascuns în România – video
Cu ce am rămas după aceste lecturi: Păi, iată!
Carol I – se înrudea cu regele Prusiei și cu Împăratul Franței
– a condus țara în calitate de domnitor în perioada 1866 – 1881 și ca rege în perioada 1881 – 1914
– în timpul său a fost adoptată prima Constituție Românească (1866), având ca model cea mai liberală Constituție a vremii și anume pe cea belgiană.
– domnia sa a fost o perioadă de stabilitate și progres
– s-a preocupat personal de pregătirea ofițerilor și de înzestrarea armatei cu armament nou
– în 1873 a început construirea Castelului Peleș de la Sinaia, care a devenit reședința familiei regale.
Carol I a dat dovadă de respect și devotament pentru țara care l-a adoptat și pe care a adoptat-o. Și-a intitulat testamentul „Totul pentru țară, nimic pentru mine”, iar pe moștenitorul său, Ferdinand, l-a învățat că „aici nu e o mână de barbari, care să trebuiască a fi ridicați de o dinastie energică și inteligentă la rangul națiunilor civilizate, ci un vechi și nobil popor care-și are locul, deși pe nedrept necunoscut, în istoria lumii”.
