Articole Literatura de azi – Regizorul Liviu Ciulei

Teatrul înseamnă metamorfoză: un artist se transformă în şoarece sau în ce vrea el; din om bun devine om rău. Silviu Purcărete

REGIZORUL

Cred că un autor trebuie să se inspire din realitatea din timpul lui și trebuie să o reflecte. Rezistența operei lui nu depinde de acest factor, poate. Rezistența operei lui depinde tocmai de capacitatea majoră de generalizare și de evenimentele din care se inspiră, poate, încetul cu încetul își pierde ponderea în înțelegerea operei față de o societate ulterioară.

Excepțional regizor de film, regizor de teatru, actor, scenograf, profesor, arhitect, Liviu Ciulei (7 iulie 1923 – 24 octombrie 2011) este cel care în anii ‘60 revoluționa cinematografia românească.

 A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946), iar ulterior arhitectura (1949). În 1945 a debutat ca actor la Teatrul Mic, alăturându-se apoi echipei Teatrului Municipal din București (devenit mai târziu Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor în 1957, montând Omul care aduce ploaia de Richard Nash.

 În 1961 devine celebru cu montarea originală a piesei Cum vă place de Shakespeare. Au urmat Opera de trei parale (Bertolt Brecht), O scrisoare pierdută (I. L. Caragiale), Azilul de Noapte (Maxim Gorki), Leonce și Lena (Georg Büchner), Elisabeta I (Paul Foster).

În ceea ce privește teatrul, povestea lui Liviu Ciulei aproape că se confundă cu cea a Teatrului Bulandra. Sub conducerea sa, devine cea mai importantă instituție teatrală a vremii, reunind mari regizori de teatru ca David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu.

 Pentru mine asta este regia: logică, după aia logică, şi după aia tot logică. Şi dacă mai e 1% inspiraţie e bine, dacă nu – merge şi fără, spunea regizorul memorabilul film Pădurea spânzuraților. Prin această producție, Liviu Ciulei avea să-l aducă pe actorul Victor Rebengiuc în lumea filmului, dar va primi și una dintre prestigioasele distincții de la Festivalul Internațional de la Cannes.

Liviu Ciulei a rezistat tentației de a pune filmele în scenă aidoma unor piese de teatru și a animat o întreagă generație de actori tineri, scenariști și regizori. El a descoperit și format o întreagă școală de actori, dar și marii actori deja existenți și-au legat numele de el: : Clody Bertola, Ileana Predescu, Gina Patrichi, Fory Etterle, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Mariana Mihuţ, Rodica Tapalagă, Ion Caramitru, Florian Pittiş, Ştefan Bănică, toţi aceştia reprezentând generaţia de aur a teatrului românesc.

Însă Pădurea spânzuraților nu este singurul film premiat, lângă el aflându-se Valurile Dunării, ce a fost recompensat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovi Vary, în 1969.

Alături de Irina Petrescu, în filmul „Valurile Dunării”

Palmaresul lui Liviu Ciulei este impresionant, cuprinde peste 20 de filme la care a lucrat ca regizor, actor sau scenarist, dar și numeroase spectacole de teatru unde și-a pus semnătura ca regizor, scenarist sau actor. Dintre filme, putem aminti:  Soldați fără uniformă (1960), Cerul n-are gratii (1962), Facerea lumii (1971), Dragostea începe vineri (1972), Mastodontul (1975), Falansterul (1979).

Părăsește România în 1980 și lucrează în multe țări din Europa, Statele Unite, Canada și Australia. În istoria teatrului de peste ocean peste 50 de spectacole poartă amprenta sa. Devine directorul Teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis (Statele Unite), iar din 1986 e profesor de teatru la Columbia University și New York University. Montează şi la Sidney, în Australia şi pe cele mai importante scene din Germania. Creaţiile lui realizate peste hotare l-au transformat în ochii criticii, într-unul dintre artiştii care au contribuit în mod esenţial la dezvoltarea mişcării teatrale a secolului XX.
După Revoluția din 1989 revine în ţară regizând o serie de piese celebre. Devine director onorific al Teatrului Bulandra, teatrul căruia i s-a dedicat cu trup şi suflet, dar mai ales cu multă iubire.

A fost recompensat pentru ceea ce a realizat cu nenumărate distincții, printre care trebuie amintite, medalia Sfântul Olaf pentru merite culturale, acordată de Majestatea sa Olaf al V-lea, regele Norvegiei pentru montarea, în Statele Unite, a piesei Peer Gynt de Ibsen (1983) sau Premiul criticii australiene pentru Azilul de noapte de Maxim Gorki, montat la Sidney, în 1977.

Articol publicat în revista online Literatura de azi.

Puteți urmări și două interviuri; unul luat de Nicolae Manolescu iar celălalt, de Horia-Roman Patapievici.

Liviu Ciulei in dialog cu Nicolae Manolescu (1972)

Interviu cu Liviu Ciulei 1

Interviu cu Liviu Ciulei 2

Interviu cu Liviu Ciulei 3

Vizionare plăcută!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: