Machete didactice – La sfat cu machetele didactice

DSC_0126

Nu de puține ori m-am întrebat, cum ar fi ca machetele confecționate de mine să prindă viată.

Cum ar fi, ca într-o zi să mă trezesc cu mai știu eu ce copil anotimp, pitic, Zână sau vreun arici să se uite la mine și să vorbească? Poate suna bizar, dar în ceea ce mă privește nu ar fi rău deloc! Machetele pe care eu le confecționez nu sunt simple bucăți de polistiren lipsite de vlagă ci sunt niște piese în care eu pun mult suflet și multă implicare. Nu am confecționat până acum nimic de dragul manufacturii, așa cum nu-mi doresc să se întâmple acest lucru prea degrabă, asta ca să nu spun niciodată.

DSC_0116DSC_0117DSC_0132

Dialogul cu aceste machete începe în stadiul  la care mă hotărăsc ce anume formă trebuie să aibă și aici, scuzată-mi fie comparația, Gepetto scrie pe mine 🙂 . Îmi pun muuuulte întrebări și nu numai în gând ci și cu glas tare, despre cum și ce ar trebui să fac. După ce plăcile de polistiren au prins formă, dialogăm despre culorile pe care ar trebui să le aleg. Poate că se potrivesc mai bine unele nuanțe și scot în evidență mai inspirat unele expresii.

DSC_0114DSC_0115

Deseori culorile se schimbă în timpul picturii pentru că, la momentul petrecerii acestei etape, consider că ar fi mai bine așa, sau că se potrivește. Nu am studii de artă în acest sens (și regret!) și merg pe trăiri, pe stări de moment, pe cum percepe ochiul nuanțele sau pe simpatii față de culori. Am culori pe care le ador, pur și simplu, cum este galbenul și infinitele lui nuanțe, dar nu pot afirma că există vreo culoare pe care s-o urăsc. Nici cele mai bizare nuanțe de marouri nu îmi displac 🙂

Așa că, stau și mă întreb ce aș răspunde unei zâne Toamna la întrebarea, de ce o plac așa de mult?

DSC_0121DSC_0122

Aș avea argumente multe și i-ar trebui ceva timp să mă asculte. În primul rând îmi place că stau într-o parte a planetei în care ea poate sosi, pentru că sunt colțuri ale globului în care există doar două anotimpuri. Apoi i-aș mulțumi pentru culorile pe care le presară în jurul ei, spre bucuria noastră. Cât despre recolte? Cine nu se bucură atunci când are hambarul plin? Că sunt mere sau pere, vinete sau cereale, roșii sau butoaie cu vin, toate sunt de ajutor și binevenite! Toamna se numără tot felul de boboci.

DSC_0109DSC_9612

În ciuda vremii de afară, toamna oferă un spectacol inedit în orice condiții. Dansul picăturilor de ploaie, dialogul tunetului cu fulgerul, soaptele frunzelor uscate, nu le poți întâlni decât atunci. Și nu merită să pierdem așa ceva.

Cam asta i-aș spune Zânei Toamnei la întâlnirea cu ea, dar și multe altele, mai de inimă… arămie, ce nu trebuiesc auzite de alții.

Îmi doresc ca din machetele confecționate de mine să răzbată aceste sentimente. Dacă le-ați simțit și voi, dragii mei colaboratori, vă rog să-mi dați de știre. Mult m-ar mai bucura!

Lasă un răspuns

8 gânduri despre “Machete didactice – La sfat cu machetele didactice”

%d blogeri au apreciat: