Machete didactice – Am auzit un zvon, precum că a venit Toamna!

O zi frumoasă. Călduroasă și lipsită de ploaie, față de celelalte vecine ei. A plouat atât de mult că dacă nu erau temperaturi așa de ridicate ai fi spus că deja a venit toamna.

Dar la o cercetare mai amănunțită, am ajuns la concluzia că au trecut doar cincizeci de zile de vacanță, așa că  nu trebuie să ne pregătim ghiozdanele și nici să ne ciulim urechile pentru a auzi clopoțelul. Asta dacă ne gândim la faptul că acesta trebuie să clopoțească și  să nu facă altceva, după cum și-ar dori unii!

Dar m-am întâlnit cu un vișin, iar acesta mi-a șoptit, oarecum speriat că:

A venit toamna!

Însă nu am vrut să-l cred și dorind a fi mai convingător, a strigat și la un cireș, de la care am aflat același lucru. Și nu numai am aflat, ci mi-a adus și dovezi!

Parcă-i prea devreme și mi-am spus că nu poate fi adevărat. Dar plimbându-mă, aceeași veste venea și de la feblețea mea, salcâmul cu flori roșii. Unde mai pui că, a avut și el un argument devastator: o frunză galbenă!

Dacă tot veni vorba despre frunze, vă ofer în dar o melodie de vis: Mircea Baniciu – Frunza galbenă

Aud voci dinspre nuci și gutui, prune, mere și pere, dar acestea sunt pe altă tonalitate: vesele și nerăbdătoare. Pentru ele toamna înseamnă maturitate și pârg.

Mă uit în jurul meu și văd elemente care nu mă duc cu gândul la Toamnă. Văd desene pe asfalt, copii rumeni în obraji, bronzați și juliți în genunchi, flori ce înfloresc doar vara.

M-am lămurit: este vară și este vacanță! Da, toiul vacanței mari!

Dar Toamna e pitită ea pe undeva. De acest lucru sunt sigură. Mai are nevoie de ceva curaj să se arate la față. Dacă nu știți cum arată, vă ajut eu.

Toamna are rochia în culoare strugurilor, prunelor și vinetelor. Are prinse-n păr frunze ruginii iar rochia ei este ,, coaptă”!

Aduce în panere o grămadă de legume și fructe care mai de care mai ispititoare, care mai de care mai sănătoase.

Uitați-vă bine, pentru că nu aveți cum să n-o zăriți! Pentru că-i prea … ochioasă!