Activităţi educative copii – Iată cum s-a strecurat un an de la Producţia de pian. Parcă a fost ieri!

Producţia de pian!

Ani la rândul am asistat la aceste manifestări culturale, pe care le-am trăit, de fiecare dată, cu un tumult de sentimente. Răzvan a urmat şcoala primară în cadrul Colegiului de Artă Ciprian Porumbescu din Suceava, iar în clasa în care a fost a făcut cursuri de pian. Trebuie să pomenesc şi de cursurile de Teorie şi Solfegii ale regretatei doamne profesoare Tudoraş. Dar experienţa noastră în ale pianului datează de la 3 ani, în ceea ce-l priveşte pe Răzvan şi de aceea am dorit ca începutul de şcoală să fie pe această direcţie.
Aşa că, pentru cei care nu ştiu, copiii care urmează cursurile unui colegiu cu asemenea profil, au la fiecare sfârşit de an, producţia, care este un soi de serbare, asta după ce la finalul fiecărui semestru se dau examene pentru a vedea dacă mai continua la instrument, au ba!

Cu Luca nu am mai urmat acelaşi traseu şi aici mă refer la clasele primare, asta datorită faptului că nu am găsit ceea ce căutam.
Chiar dacă doamna profesoară Dochia Smaranda, despre care am scris mai pe larg aici, este pensionară, nu a încetat să ne bucure cu aceste întâlniri care au loc într-un cadru deosebit. Scoala creştină Filadelfia reprezintă un loc minunat pentru asemenea manifestări. La aceste producţii participă elevii dumneaei alături de părinţi şi câţiva invitaţi.

Anult trecut a fost de vis (de fapt aşa spun la finele ultimei producţii!). A fost de vis pentru că ambii mei copii au cântat şi chiar au încheiat spectacolul, Luca fiind printre cei mai mici, iar Răzvan cel mai mare.

Înaintea lui Luca a mai fost o fetiţă de 5 ani, minunată, pe nume Mirela, dar care , din păcate a abandonat între timp. Luca a păsit plin de emoţii, iar acest lucru s-a datorat şi prezenţei doamnei lui învăţătoare, pe care foarte mult şi-a dorit-o prezentă la serbarea lui.

A cântat plin de emoţii, fără a fi perfect, dar pentru noi a fost extraordinar. Iar ceea ce urma să vină avea să reprezinte sarea şi piperul acestei manifestări.

Au cântat rând pe rând, toţi elevii doamnei profesoare, dar toţi au fost foarte emoţionaţi de eveniment. Fiecare a avut charmul lui şi fiecare a vibrat la frumos. Piesele alese au fost variate, asta şi în funcşie de personalitatea fiecărui ucenic.
Răzvan a încheiat recitalurile solo, cu două partituri deosebite. Una era Chopin – Preludiu iar cealaltă Debussy – Clar de Luna. Mai jos este înregistrarea video a acestui moment.

Răzvan cântă producţie pian mai 2013

A urmat apoi, recitalul la 4 măini, iar aici, Răzvan alături de o fostă colegă de-a lui, au făcut pereche cu restul colegilor. Răzvan a trebuit să cânte cu cinci dintre ei iar Teodora, la fel. Frumos, antrenant, captivant!

Finalul a aparţinut sufletului meu, pentru că Luca şi Răzvan au încheiat recitalul cu câteva piese cântate la 4 mâini.Iar aici cel care s-a stăpânit cel mai bine a fost Luca, reuşind să treacă peste câteva emoţii de-ale fratelui său.

Răzvan şi Luca cânta la pian la 4 mâini

Noi am stat cuminţi şi am savurat fiecare clipă, încercând să le găsim un loc în suflet, loc în care să stea atât de bine, încât să reverbereze mereu şi să nu se stingă nici un detaliu.

Vreau să reamintesc cu mare, dar mare plăcere prima noastră întâlnire cu Andru, care ulterior a devenit profesoara lui Răzvan, la Literatură universală. Ea s-a petrecut la această producţie, când a dat curs invitaţiei noastre. Atunci şi fetiţa ei, Miruna, a ascultat şi participat pentru prima dată la un asemenea eveniment.

Asta a fost anul trecut. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem ce şi cum va fi anul acesta. Ar reprezenta ultima întâlnire a lui Răzvan, în această formaţie.
Vă voi ţine la curent cu desfăşurarea evenimentelor.
Nu doresc a încheia înainte de a vă arăta invitaţiile pe care le-am făcut anul trecut pentru acest eveniment.

Dacă aveţi posibilitatea, nu ezitaţi să vă îndrumaţi copii către un instrument muzical. Cum se numeşte el, are mai puţină importanţă!