Despre electricitate poţi vorbi mult. Mult şi bine!
Anul trecut, cam tot la vremea asta, aduceam pentru prima dată în atenţia copilului acest subiect. A fost interesat şi fascinat de ceva la care privea cu teama. Nu pot să spun că între timp a dispărut teama dar, cunoscând mai multe despre aceste noţiuni, lucrurile se văd diferit.
Am apelat, ca de multe dăţi la Mica Enciclopedie Larousse – Ştiinţa şi nu puţine au fost noţiunile pe care le-a aflat. Aşa cum şi Mari invenţii a reprezentat o provocare atât pentru Luca dar şi pentru mine. De curiozitate, aruncaţi o privire în interiorul ei.
Vreau să spun că Luca a fost extrem de încântat şi am avut parte de nişte discuţii foarte interesante. Fotografiile stau mărturie acestui fapt!
Am pregătit atunci câteva fişe iar în una dintre ele trebuia să sorteze aparatele care funcţionează cu baterii şi cele care necesită folosirea curentului electric. Completând fişa în care trebuiau încercuite obiectele care functionează cu ajutorul energiei electrice, a fost o adevărata comedie imaginându-şi ce ar fi dacă ar conecta totul la priză.
Pe lângă aceste fişe am mai avut și una sub formă de bec, în care a scris câteva noţiuni aflate cu această ocazie.
Atunci am avut o paletă mai largă de discuţii şi anume:
energia statică unde am făcut şi un experiment cu balonul
despre izolaţii electrice
despre baterii
despre acumulatori şi aici s-a familiarizat cu aceştia şi a pus bateriile corect pentru a se încărca
despre cum trebuie să umbli la priză fără a fi în pericol (şi atunci a umblat pentru prima dată la priză, dar tot supravegheat)
Draga de Andru Şandru ne-a recomandat o carte ,, Miracolul electricităţii” de Beverley Birch, pe care am şi achiziţionat-o între timp, şi bine am făcut. Aici facem cunoştinţă cu Benjamin Franklin şi povestea lui fascinantă. Este o carte ce se adresează copiilor mai mari, pentru că sunt în ea nişte noţiuni mai complicate puţin. Trebuie atenţie şi un bagaj de cunoştinţe minim pentru a înţelege despre ce este vorba.
Luca a citit această carte şi a fost încântat de poveste. Acum este mai greu să descoperi ceva, pentru că marile descoperiri au fost făcute de-a lungul secolului XX. Însă nu se ştie ce va urma în materie de ştiinţă.
Piesa de rezistenţă la această întâlnire a fost lucrul pe Foto – ghicitori de la Editura Teora.
Poate nu o să credeţi dar acestă cărţulie care acum este la un preţ de revistă, sub 10 lei, este straşnică! A fost achiziţionaă când a apărut, adică în 2008, şi Răzvan a fost primul care a beneficiat de ea. Este un exerciţiu care la prima vedere pare facil, dar nu-i chiar aşa. Am avut surpriza să constat că Luca a ezitat la testele mai uşoare şi a trecut cu brio la cele mai dificile (evident că doar o parte dintre ele!). Pentru că trebuie să specific faptul că sunt trei nivele de dificultate. Ataşez câteva imagini pentru a vă putea face o părere despre ce vorbesc.
Am găsit aici două teste care s-au potrivit mănuşă cu tema de astăzi, iar acestea nu au fost foarte dificile, Luca reuşind să le descâlcească.
Este de la sine înţeles că pe lângă aceste două, nu s-a putut opri şi a mai rezolvat câteva, alături de Răzvan de acestă dată. Totul a fost condimentat cu încă o partidă de îndemânare. A fost necesară pentru jocul pe care îl avem. Anul trecut şi tata a jucat alături de Luca. Mare încântare!
S-a aprins becul! Şi ne-am luminat cu toţii!
