Aceste câteva zile de vacanță am ales să le petrecem în compania unor oameni dragi, buni, tihniți! Din capul locului doresc sa le spun, ca le multumesc pentru ospitalitate si pentru starea pe care au reusit s-o aduca in sufletele noastre , in acesta primavara atat de speciala.
Pentru ca toate primaverile sunt speciale in felul lor, nu-i asa?
Nu reprezinta primavara simbolul renasterii?
Am pornit la drum tot in trei, pentru ca Razvan nu a putut veni cu noi din cauza tezei la romana ce o are programata luni, cu toate ca asa era stabilit initial. Dar ne pregatisem si-i spusesem deja lui Luca de aceasta plecare, incat nu am avut cum sa mai dam inapoi.
Daca la precedenta noastra vizita anotimpul traversat era cel glaciar, de aceasta data am avut parte de un drum minunat, plin de verde si de soare, plin de speranta si de renastere!
Dar acum vreau sa astern ganduri de astazi, de fapt din ziua de astazi pentru ca au fost clipe minunate, irepetabile, de neinlocuit.
Dumnezeu a tinut cu noi si ne-a daruit o zi de primavara autentica, cu reprize scurte de ploaie calduta dar si perioade de respiro invaluite intr-un soare ce parea a fi mai degraba de vara. Un cer ornat cu nori de sarbatoare, cu tente care mai de care mai inedite si cu triluri care te faceau sa fredonezi in gand, refrene placute sufletului.
Poate si faptul ca in aceasta primavara castanii infloriti i-am prins la Brasov, face ca totul sa capete alte valente. Eu sunt o indragostita iremediabil de aceste minunate flori!
Am avut prilejul de-a vedea o expozitie de fotografie foarte interesanta, pe nume „Dincolo de gard” pe care o puteti vedea daca sunteti prin zona, la scuarul Facultatii de Silvicultura. Imaginile surprinse sunt exceptionale iar textele vin sa intregeasca mesajul lor.
Dupa ce am avut parte de o primire atat de frumoasa, am plecat catre Biserica Neagra iar acolo am avut prilejul sa ne punem gandurile in ordine si sa ne rugam la bunul Dumnezeu pentru sanatatea noastra.
Dupa ce ne-am asezat gandurile in acest lăcaș sfânt, am plecat inspre piata Sfatului, ca sa luam pulsul chiar din mijlocul pietei. Multa forfota, oameni care vorbeau tot soiul de limbi, culori, forme si arome care mai de care!
Dar am avut sentimentul ca acum, in acest oras, se simte foarte bine un aer mai altfel! Sunt convinsa ca arhitectura cladirilor dar si noul care a invadat strazile au contribuit mult la aceasta stare.
Mi-am adus aminte de piața veche din Cracovia și am fost învăluită de aceeași bucurie!
O alta prezenta care m-a bucurat a fost aceea a micilor meșteșugari dar și a artistilor care-si valorifica munca prin schitele si souvenir-urile confectionate de ei. Nu m-am putut abtine in a achizitiona o mica schita, reprezentand o imagine din Brasovul de odinioara.
O altă senzație de deja-vu a fost în fața imaginii de mai jos. Nu va pleacă gândul înspre Veneția?
Nici nu știți ce bucurie îți poate oferi prezența unui prieten drag, pe care-l vezi rar, și pe care atunci când îl revezi nu știi ce să-i spui sau ce să asculți mai întâi.
Am întâlnit în piață un clovn, mare făuritor de figurine din baloame, iar el a reușit să stârnească multă veselie și chițăială în rândul copiilor. Dacă ei au putut să se manifeste fățiș, eu una, m-am bucurat foarte mult, dar mai ponderat.:)
Ioana a dorit o floricică, Mara o pisicuță iar Luca un elicopter.
Luca si clovnul in Piata Sfatului Brasov
Gândurile mele au zburat cu ajutorul elicopterului peste castanii înfloriți iar acolo am avut prilejul de a mă privi de sus și de a mă bucura de imaginea pe care o vedeam pe pământ: două familii prietene, trei copii fericiți și doua destine care pe alocuri se împletesc.
Dacă aveți prieteni, nu vă dați în lături de a petrece clipe împreună! Este unul din puținele lucruri care ne încarcă de energie și de care ne putem aduce aminte cu mult drag atunci când suntem la ananghie.
Vă doresc tihnă și bucurie lângă prieteni adevărați!
