Lumineze stelele
de Mihai Eminescu
Lumineze stelele,
Plângă râurelele,
Nori-n cer călătorească,
Neamurile- mbătrânească
Şi pădurile să crească –Numai eu voi rămânea,
Gândurile la o stea,
Ce au fost odat-a mea:
Căci a fost şi nu mai este.Dulce gură de poveste
Ziua cine mi-o zâmbi,
Noaptea cine-o povesti ?
Stelele-n cer
de Mihai Eminescu
Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor
Până ce pier.După un semn
Clătind catargele,
Tremură largele
Vase de lemn;Nişte cetăţi
Plutind pe marile
Şi mişcătoarele
Pustietăţi.Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Şi necuprinsele
Drumuri de nori.Zboară ce pot
Şi-a lor întrecere,
Vecinică trecere –
Asta e tot…Floare de crâng,
Astfel vieţile
Şi tinereţile
Trec şi se strâng.Orice noroc
Şi-ntinde-aripile
Gonit de clipele
Stării pe loc.Până nu mor,
Pleacă-te, îngere,
La trista-mi plângere
Plină de-amor.Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?
La steaua
de Mihai Eminescu
La steaua care-a răsărit
E-o-cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.Tot astfel câns al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.
Stea- stea, Logostea
de Grigore Vieru
Stea – stea, logostea,
Leagănă fetiţa mea,
Că eu tare-s ocupată
Şi ea vrea tot legănată.
Leagănă-o lin mereu,
Să creadă c-o legăn eu.
Volumele din care am luat aceste poezii sunt:
2 gânduri despre “Machete didactice – Steluţe… copii… visare… poezii!”
Ultima a lui Vieru i-o cant eu la Cati si ii place cel mai mult dintre toate cantecelele (o canta Tudor Gheorghe de fapt). Foarte frumoasa postarea ta, Ioana, dar si machetele!
Trebuie să mărturisesc că nu aveam cunoştinţă despre acest cântec. Însă îţi mulţumesc pentru înştiinţare. Îl voi asculta, negreşit! Vă îmbrăţişez pe toţi, nu mult drag!