Activități educative copii – Harta Românie sau cum poţi determina doi copii de vârste diferite să aibă aceleaşi activităţi

Postarea Cameliei David de astazi m-a determinat să vă arăt cum am reuşit să fac să participe la aceleaşi activităţi pe ambii mei băieţi, având în vedere că cel mare are 18 ani iar cel mic, aproape 8.

Trebuie să recunosc că aici este și meritul lui Răzvan, băiatul meu cel mare, care a dat curs rugăminții mele de a participa alături de fratele lui, la teme exclusiv în favoarea celui mic.

Însă plăcerea de-a simți freamătul și bucuria tuturor a facilitat petrecerea timpului în acest mod.

Totul a pornit de când era Răzvan în clasele primare și când am găsit în căutările mele prin librării (atunci activitatea pe net, blog, era inexistent!) o carte minunată, Hărţile şi cartografierea. Dacă o găsiţi, merită investiţia.

Am știut că va veni si vremea ei, iar cu Răzvan am alcătuit pe baza indicațiilor găsite în ea, celebrele dune de nisip și asta pentru că, în vara respectivă, Răzvan se pregătea pentru un sejur în Egipt.

Au fost mai multe momente când ne-a fost de ajutor, drept pentru care, se află la loc de cinste în biblioteca copiilor.

De această dată a fost necesara confecționarea unei hărți a României, în relief, pe care să putem pune animalele ce se găsesc în pădurile României (atâtea câte au mai rămas).

Am confecționat în prealabil, o machetă didactică ce reprezenta harta țării noastre, după care  băieții au delimitat formele de relief, în vederea formării arcului Carpatic. Materialele necesare formarii lui au fost ziarele, iar acestea au fost mototolite.

De fiecare dată când Răzvan ne aloca din timpul lui, Luca este super încântat, însă se mai ivesc și dispute verbale. Atunci eu îmi asum rolul de arbitru (cine are copii cu diferențe mari de vârsta, știe despre ce vorbesc).

Începutul lucrării a fost alert iar Luca, la un moment dat, a remarcat că „alergăm” în ritmul muzicii.

Răzvan a pus Rapsodia română de George Enescu , fond muzical ideal temei noastre.

Uşor, uşor, sub ochii noştri munţii se înălţau, aşa ca la începutul lumii. Am ţinut să respectăm (cât s-a putut) proporţiile.

După ce au montat munții, i-au acoperit cu aracet peste care au pus prosoape de bucătărie. Totul cu multă atenție pentru a nu se rupe hârtia așa de fină. Însă la următoarele dăți când am folosit aceasta tehnică am descoperit că dacă moi prosopul de bucătărie într-o soluție compusă din apa și aracet, după care îl întind cu grijă peste suprafața respectivă, este mai îndemânos și mai rapid.

Apoi au trecut la pictat. Și aici au respectat culorile conform reliefului nostru. Răzvan ne-a spus toate formele de relief din țara noastră, unde sunt munții cei mai înalți de la noi și de ce trebuie să colorăm așa fiecare zonă în parte. Luca este mult mai atent când toate acestea vin de la fratele lui mai mare (asta printre tachinări – așa – frățești !).

Și așa, din vorbă-n vorbă, harta lor a căpătat volum și culoare.

Luca a decupat animalele care trăiesc în pădurile noastre. Mă rog, o parte din ele, cele mai cunoscute. Apoi le-a montat pe un  carton, pentru a fi mai tari și a putea atașa bețișorul de lemn.

Vă doresc să găsiți cele mai bune solutii pentru activități în care să angrenați copiii. Dacă nu ai dumneavoastră, ai altora.

Sunt clipe minunate, unice de care ei își vor aminti cu plăcere, peste ani!