Ani de zile, datorită meseriei mele, am bătut țara asta în lung și-n lat. Cine spune că nu avem o țară frumoasă, amarnic se mai înșeală!
Am avut ocazia și privilegiul să văd și să aud cum trosnesc mugurii primăvara, cum foșnește frunza copacilor, cum freamătă nările la mirosul de verde crud și cum vibrează timpanul la discuțiile păsăretului! Însă timpul a aranjat prioritățile mele într-un mod în care aceste îndeletniciri au devenit, în mare măsură, o amintire.
Însa astăzi am fost o privilegiată! Sau poate am vrut să fiu!
Cred ca Dumnezeu a vrut ca astăzi, într-o zi de toamna așa, ca-n descrierile ideale ale acestui anotimp, să pot găsi locul perfect pentru a-mi încărca bateriile. Așa, ca odinioară!
Oh! Câtă bucurie!
Și am simțit nevoia să imortalizez aceste trăiri aici, pentru că machetele didactice mi-au facilitat acest lucru. Dragele mele machete care îmi înlesnesc întâlnirea cu oameni minunați, cu care pot dialoga și colabora!
Așa că în momentul în care am ajuns în Codrii Pașcaniului, a fost pur și simplu imposibil să nu opresc. S-au oprit toate în loc, nimeni și nimic nu putea încăpea între mine și atmosfera care ma poftea s-o simt!
Am făcut câteva fotografii și-mi pare extrem de rău că nu poate răzbate foșnetul frunzelor uscate de stejar, că nu se pot auzi zgomotele provocate de forfota insectelor dar și că nu se poate simți un miros inconfundabil de toamnă!
Aș mai vrea să spun că, la vederea unor ouă proaspăt depuse pe o frunză uscată, nu m-am putut abține să nu mă întreb : care au fost rațiunile care au determinat-o pe minunata mămică insectă să facă acest lucru în condițiile în care bruma poate cădea chiar mâine?
Cu siguranță știe ea mai bine ce are de făcut! Ca și mine, dealtfel!
Niciun comentariu “Idei pentru mămici – Oare ce modalitate găsesc mamele pentru a-și încărca ,,bateriile”?”
Ce frumos!!La fel simt si eu ca uneori nu pot reda in cuvinte ceea ce se intampla in jurul nostru. Cand simt sentimentul asta am un nod in gat si parca imi dau lacrimile.
Postarea mea a dorit sa transmita nevoia unei mame de a mai avea grija si de ea, dar numai de ea! Ori e asa de greu sa ne lase inima sa mai rupem cateva minute in acest sens in detrimentul copiiilor. Multumesc de aprecieri!
E mare nevoie de asa ceva!!! Acum cateva zile am stat si eu asa cu ochii in soare pe terasa…. De obicei dupa ce culc fetele pe la 8:30, le las toate si fie tricotez fie citesc.Treburile le iau de la capat a doua zi….
Mi-a tresaltat inima de bucurie cand am recunoscut in fotografiile postate locuri atat de dragi si cunoscute…Ce poate fi mai frumos decat coloritul toamnei? Ce ne poate linisti decat adierea vantului racoros si fosnetul frunzarului uscat…Ma bucur ca am avut ocazia sa va cunosc si sa-mi dau seama ca un om de exceptie mi-a marturisit in cateva clipe fericirea de a fi mama si preocuparea de a face mai mult pentru copilul ei. Fericiti sunt copiii dvs. ca i-a inzestrat Domnul Dumnezeu cu asa parinti!
Oh,doamna Emilia, va multumesc mult, in primul rand pentru incredere si mai apoi pentru aceste cuvinte pe care mi le-ati daruit! Placerea a fost de partea mea pentru ca ce-i mai frumos decat sa intalnesti oameni cu care sa poti vibra la unison? Va multumesc pentru calmul cu care treceti prin aceasta meserie atat de grea dar si pentru zambetul care nu va lipsit de pe chip atata timp cat am stat impreuna ! Machetele aduse de mine va vor raspunde la zambet in fiecare zi!