După ce săptămâna trecută am vorbit despre munți și am călătorit imaginar prin pădurile României, săptămâna asta ne ocupăm de câmpie. Nu este pentru prima dată când discutăm despre aceste subiecte, însă la școală, la „Cunoașterea mediului”, Luca are tema asta.
Am profitat de ocazie și am venit în completarea subiectului, de altfel foarte ofertant. Pentru aceasta, el a citit informații din „Memo enciclopedie Larousse pentru copii”, dar și dintr-o fișă de studiu pe care am găsit-o pe site-ul Didactic, iar pentru asta îi mulțumesc celei care a făcut-o și mi-a ușurat munca.
Apoi Luca a lucrat puțin și pe macheta lui, iar cu această ocazie a revăzut unde se află câmpia și care sunt celelalte forme de relief. De asemenea s-a pomenit și de alte forme de relief prezente în țara noastră.
Dacă pentru tema despre munte am optat pentru informații scrise pe discuri, tăind imaginar muntele în felii, la această temă am mers pe soare și culturi.
Am confecționat un soare, iar în centrul acestuia am pus, ca-ntr-un buzunar, o parte din semințele culturilor de la câmpie: grâu, porumb și floarea soarelui. Buzunarul a fost făcut din tul, asta pentru a fi transparent. A fost montat pe un disc din carton pe care au fost atașate, în prealabil, petalele. Semințele nu au cum să mucegăiască în interiorul buzunarului, pentru că aerul circulă prin materialul atât de subțire.
Pe petalele soarelui (se știe că fără căldură nu crește nicio cultură), Luca a scris noțiuni despre Câmpia Română, cum ar fi: clima, fauna, flora, informații generale.
Voi prezenta pe „felii” petalele soarelui nostru.
Însă înainte de a trece la această machetă, Luca a completat o fișă de lucru luată tot de pe Didactic.
Dar iată cum am confecționat soarele nostru de câmpie.
Mi-a plăcut mult că Luca și-a adus aminte de dropie și de faptul că era cea mai mare pasăre din țara noastră, care, datorită oamenilor, a dispărut, fiind exterminată.
Am văzut astă vară la Muzeul Grigore Antipa o dropie împăiată și a fost foarte impresionat de ea. Era pusă în sectorul cu animale care odinioară trăiau în România, însă acum a dispărut grație oamenilor, care, pe unde trec, distrug aproape totul!
Așa am zburdat noi, într-o zi de toamnă, pe Câmpia Română. A fost minunat și chiar dacă recoltele erau stânse, priveliștea tot a fost de neuitat. Poate datorită timpului petrecut împreună?!
